luni, 2 august 2010

Cugetari :‘’Prin linia verticala, Crucea Îl arata pe Dumnezeu, (...) iar prin linia orizontala se arata toata zidirea în atârnare desavârsita de Dumnezeu, neavând al suport al existentei sau alta baza afara de Dumnezeu.’’. Sfântul Maxim Marturisitorul.


În aceasta  zi a doua, facem pomenirea aducerii moastelor Sfântului întâiului Mucenic si Arhidiacon Stefan.



Facandu-se, oarecand, intrebare, intre saduchei, farisei si elini, despre Domnul nostru Iisus Hristos, unii zicand ca este prooroc, altii ca este inselator, altii ca este Fiul lui Dumnezeu, fericitul acesta, intai Mucenic si Arhidiacon Stefan, a stat intr-un loc inalt si bine a vestit si a marturisit tuturor pe Domnul nostru Iisus Hristos. Si a zis: "Barbati frati, pentru ce s-au inmultit rautatile voastre si este tulburat tot Ierusalimul? Fericit este omul acela care crede si nu se indoieste de Iisus Hristos, ca El este Cel ce a plecat cerurile si S-a pogorat pentru pacatele noastre, Care S-a nascut din Fecioara cea sfanta si curata, aleasa, mai inainte de intemeierea lumii. Acesta neputintele noastre le-a luat si bolile noastre le-a purtat. Ca pe cei orbi, i-a facut sa vada, pe cei leprosi, i-a curatit, dracii i-a gonit si pe toti ne-a mantuit".


Iar ei, auzind aceasta, se certau cu dansul, graind impotriva. Si, hulind pe Domnul cel propovaduit, l-au dus pe Stefan la adunarea sfatului, la arhierei, ca nu puteau sta impotriva intelepciunii si duhului care vorbea, precum scrie la Faptele Apostolilor.
        Si au adus martori mincinosi, care au zis: "Noi l-am auzit pe acesta graind cuvinte de hula impotriva Templului si a Legii si, ca Iisus Nazarineanul va schima obiceiurile pe care ni le-a dat Moise". Si pe cand il invinuiau, cei din sobor au vazut fata lui Stefan stralucind, ca o fata de inger.


        Si, umplandu-se de ravna, Stefan a adus impotriva lor cuvant de mustrare, precum odinioara Ilie, zicand catre dansii: "Oameni tari in cerbicie si netaiati imprejur la inima si la urechi, voi pururea va impotriviti Duhului Sfant; cum au facut parintii vostri, asa faceti si voi". Iar ei, auzindu-l si neputand suferi, s-au pornit cu nespusa manie si scrasneau cu dintii asupra lui. Dar, cautand la cer, Stefan a vazut slava lui Dumnezeu si pe Iisus stand de-a dreapta slavei si a zis: "Iata, vad cerurile deschise si pe Fiul Omului stand de-a dreapta lui Dumnezeu"[1].
         Si, astupandu-si urechile, necredinciosii s-au aruncat asupra lui, l-au scos afara din cetate, si-l ucideau cu pietre, pe cand el se ruga pentru dansii, zicand: "Doamne, nu le socoti lor pacatul acesta". Si, acestea zicand, a adormit. 


        Sangele Mucenicilor este totdeauna o samanta care aduce roade. La uciderea lui Stefan era un tanar, care pazea hainele ucigasilor Mucenicului. Se numeste Saul si el se invoise la uciderea ce se facea. Dar iata, rugaciunea si sangele lui Stefan au biruit in taina si acest Saul, dupa ce s-a intalnit cu Domnul, pe drumul Damascului, s-a facut Sfantul si marele nostru Apostol Pavel. Sangele Mucenicilor totdeauna lucreaza biruintele Domnului.


[1] Fapte 7,56.



Acatistul Sfantului Intaiului Mucenic si Arhidiacon Stefan.


27 Decembrie.  
Rugaciunile incepatoare :  
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie ! Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie ! Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi ! Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele.
Condacul 1 :
Apostole al, lui Hristos cel mai intai intre diaconi, intarire mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfintit cu chinurile si minunile tale; sufletele credinciosilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinta mantuieste-i din toate nevoile, ca sa cantam tie : Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Icosul 1 :
Ingerii vazind patimirea ta, s-au mirat de rabdarea ta, si cu dragoste au laudat nevointele tale zicand :
Bucura-te, inger intrupat;
Bucura-te, ca pe Dumnezeu ai iubit cu adevarat;
Bucura-te, ca patimilor Lui ai urmat; 
Bucura-te, indreptatorule la fapte bune;
Bucura-te, ca pentru lege ti-ai pus sufletul; Bucura-te, ca prin patimire ai indemnat pe toti a urma tie; Bucura-te, usa mucenicilor; Bucura-te, intarirea credinciosilor; Bucura-te, lauda nevoitorilor; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 2 :
Nesuferind iudeii ravna ta cea dumnezeiasca, cu care graiai impotriva lor si-i mustrai cu indrazneala, s-au pornit asupra ta sa te ucida pentru ca ei nu stiau sa cante :Aliluia !
Icosul 2 :
Inversunata rautate a iudeilor si locul nebuniei lor le-au varsat asupra ta; si s-au pornit cu pietre a te ucide pe tine, ca pe un miel nevinovat; iar noi cinstind ravna ta, zicem :
Bucura-te, suflet de diamant; Bucura-te, trup neintinat; Bucura-te, vointa infocata catre Hristos; Bucura-te, ca El te-a incununat frumos; Bucura-te, ca raza Dumnezeirii ai vazut; Bucura-te, Ca pe Fiul lui Dumnezeu iudeilor L-ai vestit; Bucura-te, ca ei din pricina aceasta au innebunit; Bucura-te, ca fata lor s-a ingalbenit; Bucura-te, ca sufletul lor s-a amarat;
Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 3 :
Sfintii Apostoli vorbind cu indrazneala la adunarea lor crestinilor, au zis : nu se cuvine a sluji meselor, ci lui Dumnezeu; atunci ai fost ales a fi ocrotitor sarmanilor, spre a-i invata sa cante : Aliluia !
Icosul 3 :
Fiind ales arhidiacon, ai facut multe minuni cu darul cel dat tie de la Dumnezeu, spre intarirea celor ce te vedeau; de aceea vrednic esti de acestea :
Bucura-te, arhidiacone; Butura-te, apostole minunate; Bucura-te, ca pe bolnavi ai vindecat; Bucura-te, ca pe credinciosi ai intarit; Bucura-te, ca pe evrei cu indrazneala ai mustrat; Bucura-te, ca pe Hristos L-ai aratat Mesia cel adevarat; Bucura-te, ca fariseii de aici s-au indemnat spre a te ucide; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 4 :
Fiind adunate toate neamurile in Templul lui Solomon si in sinagoga lor, ai fost parat ca strici Legea si necinstesti locul cei sfant, hulindu-te fara dreptate; iar tu cantai din inima : Aliluia !
Icosul 4 :
Stand tu in mijlocul celor nedrepti, ca un inger intre ucigasi, ai zis : O, barbatilor, nu va inselati, ca Iisus Hristos Mesia nu in locasuri facute de maini omenesti locuieste, ci in sufletele celor ce striga cu credinta : Hristos este Dumnezeu adevarat; iar noi zicem tie acestea :
Bucura-te, ca stand intre iudei ca un inger te-ai aratat; Bucura-te, ca gura lor cea inveninata o ai astupat; Bucura-te, ca ochii lor au sangerat privindu-te; Bucura-te, ca toata istoria de la Adam si Moise le-ai aratat; Bucura-te, ca ei acestea auzind, si-au astupat urechile; Bucura-te, ca i-ai mustrat ca Ilie ravnitorul; Bucura-te, ca i-ai aratat pe ei a fi impotrivitori Duhului Sfant; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 5 :
Dumnezeiescul har intarindu-te pe tine, inaintea iudeilor ai zis cu indrazneala, ca a venit Mesia cel adevarat; iar ei necrezand, s-au pornit asupra ta cu manie. Dar tu, vesel fiind, radeai de nebunia lor, cantand : Aliluia !
Icosul 5 :
In zadar s-au tulburat iudeii asupra ta, ca stand la loc inalt ai strigat cu mare glas : iata vad cerurile deschise si pe Fiul lui Dumnezeu stand de-a dreapta Tatalui; iar noi mirandu-ne de indrazneala ta, graim tie acestea :
Bucura-te, om ingeresc; Bucura-te, ingere pamantesc; Bucura-te, piatra nesfaramata; Bucura-te, propovaduitorule al lui Hristos; Bucura-te, urmatorule al blandului Iisus; Bucura-te, ca ai biruit cu puterea Lui; Bucura-te, ca El ti-a gatit cununa rabdarii; Bucura-te, ca in ceruri te salasluieeti; Bucura-te, ca acolo vezi pe Sfinta Treime; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 6 :
Mucenice si Arhidiacone Stefane, ca sa intaresti pe credinciosi, ai facut rugaciuni pentru ucigasii tai; deci roaga-te si pentru noi si ne izbaveste de toate nevoile si de vrajmasii nostri si pazeste pe credinciosii crestini de erezii, ca sa cante lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 6 :
Neamul evreiesc fiind invatat la uciderea proorocilor, s-a pornit asupra ta cu vifor de manie, si te-a scos afara din cetate, ca sa te ucida; dar noi te cinstim cu laude ca acestea :
Bucura-te, urmatorule al patimilor lui Hristos; Bucura-te, caci ca El ai fost batjocorit; Bucura-te, ca afara de porti ai patimit; Bucura-te, ca toate chinurile Lui in trupul tau le-ai inchipuit; Bucura-te, ca negutatoria sufletului bine o ai chibzuit; Bucura-te, ca dreapta credinta pana la sfarsit o ai pazit; Bucura-te, ca rabdarea ta a strabatut cerurile; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 7 :
Saul, fiind foarte ravnitor dupa Legea cea parinteasca, sufla cu ingrozire asupra ta, vrand cu mii de maini sa te ucida; dar neputand el face aceasta, a pazit hainele ucigasilor, ca nu stia sa cante : Aliluia !
Icosul 7 :
Valea lui Iosafat fiind indestulata de pietre, iudeii cei blestemati acolo te-au scos ca sa te ucida, ca pe un miel nevinovat; dar fiindu-ne jale de tine, cu lacrimi zicem tie acestea :
Bucura-te, suflet nevinovat; Bucura-te, trup neintinat; Bucura-te, ca Duhul Sfant te-a umbrit; Bucura-te, ca Saul, rudenia ta, la credinta crestineasca a venit; Bucura-te, ca si el asemenea a patimit; Bucura-te, ca rabdarea ta pe multi i-a intarit; Bucura-te, ca prin tine Domnul s-a preaslavit; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 8 :
Preasfanta Fecioara, Maica Domnului Iisus, impreuna cu ucenicul cel iubit stand la loc inalt si privind spre patimirea ta, se ruga pentru tine, invatandu-ne pe noi ca sa ne rugam unul pentru altul, si sa cantam cu credinta lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 8 :
Mucenice al lui Hristos Stefane, dulci si lesnicioase ti se pareau chinurile, cand vedeai pe Iisus privindu-te si pe Sfanta Maica Sa rugandu-se pentru tine; iar noi, incredintandu-ne indraznelii tale celei catre Dumnezeu, cantam tie aceste laude :
Bucura-te, ca ele ti s-au facut tie flori spre incununare; Bucura-te, ca prin ele ai castigat mare indrazneala la Dumnezeu; Bucura-te, rugatorule pentru sufletele noastre; Bucura-te, cel ce ne izbavesti pe noi de vrajmasi; Bucura-te, cel ce impaci sufletele celor invrajbiti; Bucura-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat; Bucura-te, ca rugandu-te pentru noi vei fi ascultat; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 9 :
Fiii piericiunii cei bautori de sange, intunecati fiind la minte de tatal lor satana, si-au plinit pofta lor ucigandu-te cu pietre pe tine care te rugai pentru ei si cantai lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 9 :
Dumnezeiasca pronie a sadit in inima ta frica Sa, si te-a indemnat a rabda azvarliturile de pietre, a ne intari pe noi spre dragostea lui Dumnezeu si a grai tie acestea :
Bucura-te, purtatorule de chinuri; Bucura-te, biruitorul iudeilor; Bucura-te, fierbinte rugatorule al Mantuitorului; Bucura-te, cel ce te milostivesti de toti credinciosii; Bucura-te, Apostole preaminunate; Bucura-te, aratatorule de taine adevarate; Bucura-te, ca rugandu-te ai adormit; Bucura-te, ca sufletul tau Dumnezeu ca o jertfa l-a primit; Bucura-te, scaparea celor necajiti; Bucura-te, ocrotirea diaconilor; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 10 :
Imparatul slavei, Domnul Iisus, primind sfantul tau suflet in cerul cel vazut de tine deschis, si salasluindu-te langa scaunul Dumnezeirii, nu ne uita pe noi cei cuprinsi de multe nevoi si de ispitele vietii; ci te roaga pentru noi si ne intareste in rabdarea si in dragostea cea catre Dumnezeu, spre a canta : Aliluia !
Icosul 10 :
Trupul tau cel zdrobit de pietre fiind aruncat spre mancare fiarelor si pasarilor, zacea neingropat; dar maritui Gamaliel, cu fiul sau, l-au ingropat cu cinste, zicand catre tine asa :
Bucura-te, soare stralucitor; Bucura-te, blandule mielusel; Bucura-te, mantuitorule de suflete; Bucura-te, risipitorule de vrajmasi; Bucura-te, al Evangheliei propovaduitor; Bucura-te, sprijinitorul vaduvelor; Bucura-te, mustratorul iudeilor; Bucura-te, binefacatorul tuturor; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 11 :
Imparateasa Evdochia, venind la cetatea Ierusalimului si afland locul unde ai fost tu ucis, cu lacrimi a sarutat pamantul cel rosit candva cu sangele tau; si zidind biserica preafrumoasa, ca sa se preaslaveasca Dumnezeul minunilor, a pus intr-insa cinstitele tale moaste, ca vazandu-te credinciosii sa cante lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 11 :
Imparate Sfinte, preadulce Iisuse, primeste pe patimitorul Tau ca mijlocitor pentru mantuirea noastra si pentru sporirea in fapte bune; pentru ca indreptandu-ne viata, sa graim cu dragoste catre patimitorul Tau, unele ca acestea :
Bucura-te, viteazule ostas; Bucura-te, propovaduitorule al lui Dumnezeu; Bucura-te, mostenitorule al cerestii imparatii; Bucura-te, al lumii invatator; Bucura-te, pazitorule al legii stramosesti; Bucura-te, ocrotitorule al tarilor crestinesti; Bucura-te, intarirea ostasilor crestini; Bucura-te, cel ce surpi pe vrajmasii vazuti si nevazuti; Bucura-te, impodobitorul bisericilor; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 12 :
Faclie luminoasa fiind tu, nu putem a te lauda pe tine, cel ce ai pus in uimire pe ingeri prin patimirile tale; ci tu cu darul cel dat tie de la Dumnezeu, invata-ne pe noi a avea evlavie si credinta catre toti sfintii, ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 12 :
Intrupandu-Se Fiul lui Dumnezeu, a izvorat multime de mucenici, intre care tu ai fost cel dintai, aratandu-le calea spre patimire si indemnandu-ne pe noi a zice tie unele ca acestea :
Bucura-te, rugatorule fierbinte pentru neamul crestinesc; Bucura-te, cel ce ai biruit tot sfatul diavolesc; Bucura-te, cel ce cu rugaciunile tale mangai pe toti; Bucura-te, cel ce prin patimirile tale gonesti demonii; Bucura-te, ca pe cei ce te cinstesc, ii faci sanatosi; Bucura-te, ca cei ce te lauda vor castiga mila ta; Bucura-te, mangaierea celor intristati; Bucura-te, grabnicule ajutator al celor ce te cheama; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Condacul 13 :
O, preadulce mucenice al lui Hristos Stefane, primeste aceasta putina rugaciune din gurile noastre cele de tina si te roaga pentru noi nevrednicii, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim de mania lui Dumnezeu si de ceasul cel infricosator al Judecatii; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
O, preadulce mucenice al lui Hristos Stefane, primeste aceasta putina rugaciune din gurile noastre cele de tina si te roaga pentru noi nevrednicii, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim de mania lui Dumnezeu si de ceasul cel infricosator al Judecatii; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
O, preadulce mucenice al lui Hristos Stefane, primeste aceasta putina rugaciune din gurile noastre cele de tina si te roaga pentru noi nevrednicii, ca prin rugaciunile tale sa ne mantuim de mania lui Dumnezeu si de ceasul cel infricosator al Judecatii; ca impreuna cu tine sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
Apoi se zice iarasi Icosul 1 :
Ingerii vazind patimirea ta, s-au mirat de rabdarea ta, si cu dragoste au laudat nevointele tale zicand :
Bucura-te, inger intrupat; Bucura-te, ca pe Dumnezeu ai iubit cu adevarat; Bucura-te, ca patimilor Lui ai urmat; Bucura-te, indreptatorule la fapte bune; Bucura-te, ca pentru lege ti-ai pus sufletul; Bucura-te, ca prin patimire ai indemnat pe toti a urma tie; Bucura-te, usa mucenicilor; Bucura-te, intarirea credinciosilor; Bucura-te, lauda nevoitorilor; Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
Si Condacul 1 :
Apostole al, lui Hristos cel mai intai intre diaconi, intarire mucenicilor, cel ce marginile lumii le-ai sfintit cu chinurile si minunile tale; sufletele credinciosilor le-ai luminat, pe cei ce te cinstesc cu credinta mantuieste-i din toate nevoile, ca sa cantam tie : Bucura-te, intaiule mucenice si Arhidiacone Stefane !
RUGACIUNE.
Sfinte mare mucenice al lui Hristos Stefane, cel ce ai proslavit pe Dumnezeu intru madularele tale cele mucenicesti, nu ne trece cu vederea pe noi, cei cuprinsi de nevoi si ispite; ci te roaga pentru noi Preamilostivului Dumnezeu ca sa impace lumea, si sa departeze de la noi pe tot vrajmasul cel pornit asupra noastra, prin mania lui Dumnezeu pentru pacatele noastre.
Roaga-te, sfinte al lui Dumnezeu cu aceeaei caldura cu care te-ai rugat pentru ucigasii tai; roaga-te sa departeze de la noi furia celor fara de Dumnezeu si sa ne apere pe noi, poporul Sau cel nou ales, ca prin rugaciunile tale fiind mantuiti, sa laudam bunatatea lui Dumnezeu cea nespusa si pe tine sa te marim in vecii vecilor. Amin !  
 Icoane :    
Sfantul Arhidiacon Stefan.    
Tot în aceasta zi, facem pomenirea aflarii moastelor Sfintilor Mucenici Maxim, Dada si Chindilian de la Durostorul.    
Acesti sfinti au trait pe vremea împaratului Maximian, în orasul Rodostol în latura a doua a Misiei. Deci stând ei înaintea ipatului Tarchinie, si nevrând sa jertfeasca idolilor, au fost batuti; si fiind adusi la locul ce se numeste Ozovia, li s-au taiat capetele, în ziua de 13 aprilie. Si multi ani fiind nestiuti, s-au descoperit prin înger cinstitele lor moaste, în ziua de 2 august. Iar acum moastele se afla în locasul Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, la locul ce se zice al lui Viglentie.    
Întru aceasta zi, cuvânt despre un cãlugar, care a înviat pe femeia ce n-a putut sã-l însele.  
Era un calugar oarecare, in partile cele mai de jos ale Egiptului, singur vietuind si la un loc pustiu. Si, iata, din indemnul satanei, o oarecare femeie desfranata, auzind de dansul, a zis unor tineri: "Ce-mi veti da mie si eu voi rusina pe calugarul vostru?" Iar ei au fagaduit ce-i vor da ei un lucru scump. Deci, ea, dupa ce a inserat, mergand, a sosit la chilia calugarului, ca si cum s-ar fi ratacit. Si, dupa ce a batut in usa lui, vazand-o pe ea, calugarul i-a zis: "Cum ai venit aici?" Iar ea, plangand, a raspuns: "M-am ratacit si am ajuns aici." Si, primind-o, a intrat ea in ograda lui, iar el a intrat in chilia lui si s-a incuiat acolo. Dupa aceea, iata, a inceput ticaloasa a striga: "Parinte, fiarele ma mananca." Iar el, iarasi, tulburandu-se, a zis: "De unde mi-a venit ispita aceasta?" Apoi, de judecata lui Dumnezeu temandu-se, deschizandu-i usa, a bagat-o pe ea inauntru. Si indata a inceput diavolul a-l sageta pe dansul spre ea. Iar el, cunoscand asprimea vrajmasului, si-a zis intru sine: "Mestesugurile vrajmasului intuneric sunt, iar Fiul lui Dumnezeu lumina este." Si, sculandu-se, a aprins o lumanare. Si, aprins fiind el de pofta, zicea: "Cei ce fac pacate ca acestea, aceia in munca vor merge. Deci, sa ma incerc pe mine aici; oare, putea-voi suferi focul cel vesnic?" Si, pundandu-si degetele sale deasupra lumanarii, le-a ars pe ele si nici nu simtea cand ardeau, de iutimea infocarii trupesti. Deci, asa facand de cu seara pana in ziua, si-a ars toate degetele sale, iar el, vazand cele ce se faceau, de frica s-a facut ca o piatra.         Apoi, venind a doua zi, tinerii aceia ziceau: "Venit-au aici o femeie in noaptea aceasta?" Iar el le-a raspuns: "Asa este iat-o inauntru, doarme." Si, mergand, au aflat-o pe ea moarta. Si i-au zis lui: "Parinte, a murit." Atunci batranul si-a descoperit mainile sale si le-a aratat lor, zicand: "Vedeti ce mi-a facut mie fiica vrajamsului; mi-a prapadit degetele mele." Si le-a spus lor ceea ce se facuse. Dupa aceea, le-a zis lor: "Scris este sa nu rasplatesti rau pentru rau." Si, facand rugaciune, a inviat-o pe ea; apoi s-au dus aceia si s-au intors la Dumnezeu.
        Drept aceea, fratilor, sa cunoastem si noi vitejia si rabdarea acestui fericit parinte, care cu atata de mare patima a desfranarii a luptat incat si degetele si-a ars, in vreme ce noi nu putem a suferi nici un gand. Toate acestea, insa diavolul le aduce asupra noastra si el se lupta cu noi neincetat. Deci, rogu-va pe voi, iubitilor frati, sa ne intrarmam mintea noastra, spre Dumnezeu, cu privegheri, cu rugaciuni, cu lupta si osteneli si neincetat sa varsam lacrimi inaintea Stapanului Hristos si prin aceasta, sa biruim trupul si pe diavolul, ca pe un rau asupritor. Sa alegem, aici, calea cea stramta, ca sa aflam, acolo, calea cea desfatata, care ne duce pe noi la Imparatia Cerurilor. Ca, daca aici vom alege calea desfatarii, apoi, vom merge necajiti dincolo, departe de Dumnezeu, unde viermele nu doarme, si unde focul nu se stinge, precum a zis Domnul.     
Întru aceastã zi, cuvânt al Sfântului Ioan Gurã de Aur, pentru cei ce, împãrtãsindu-se, nu asteaptã sfârsitul Liturghiei.    
Vreti sa va spun ce fapta savarsesc cei care pleaca din biserica inainte de sfarsitul slujbei si care nu asculta cuvintele de multumire? Este cu putinta sa va vina greu ceea ce am sa va spun, dar mare nevoie este ca lucrul acesta sa fie spus.         Cand Iuda era la Cina Cea din Urma, in vreme ce toti ceilalti stateau la masa cu Domnul, el s-a ridicat de la Cina si, sculandu-se, a iesit. Pe acela il urmeaza si aceia care pleaca inainte de cea din urma rugaciune de multumire. Ca daca n-ar fi iesit, n-ar fi ajuns vanzator; daca n-ar fi parasit pe ucenici, nu s-ar fi pierdut; daca nu s-ar fi despartit de turma, nu l-ar fi gasit pe el singur lupul si nu l-ar fi mancat; daca nu s-ar fi rasletit de pastor, nu l-ar fi rapit pe el fiara salbatica. Si iata, el se aduna cu iudeii, iar Apostolii ies, cantand, cu Stapanul.
        Si, acum, iubitilor, sa ne gandim la cele spuse. Iata, Domnul iti impartaseste trupul Sau. Cand te ospatezi cu mancare trupeasca, indata, dupa ospat, multumesti. Dar, cand tu, care esti om si de o fire netrebnica, te impartasesti cu o hrana duhovniceasca si care intrece toata zidirea vazuta si nevazuta, pentru ce nu ramai sa multumesti, si prin cuvinte si prin fapte? Spun acest lucru, nu ca sa ma aprobati, nici ca sa strigati, ci ca, amintindu-va, sa impliniti randuiala cuvenita. Ceea ce primiti se numesc Sfintele Taine; si sunt. Iar acolo unde sunt Taine e nevoie de multa liniste. Asadar, cu multa liniste, cu multa randuiala, cu evlavie, sa ne apropiem de aceasta jertfa sfintita si sa multumim, dupa cuviinta, ca sa atragem si mai mult bunavointa lui Dumnezeu, ca sa curatim sufletul si sa avem parte de bunurile ceresti, de pace, de innoire, de lumina, de putere, pe care sa dea Dumnezeu, sa le dobandim toti, cu harul si cu iubirea de oameni a Domnului nostru Iisus Hristos, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
 
Tot în aceastã zi, facem pomenirea Preacuviosului Pãrintelui nostru Teodor, cel scris cu fier ars în foc, fratele lui Teofan poetul.    
+850.    
Sfantul Teodor, impreuna cu fratele sau Teofan, au trait pe vremea lui Teofil, luptatorul impotriva Sfintelor Icoane (829-842) si mult s-au nevoit, amandoi, pentru cinstea si inchinarea la Sfintele Icoane. Deci, fiind batuti fara de milostivire, dupa porunca lui Teofil, li s-a scris pe fruntea lor, cu fier ars in foc, aceste stihuri iambice:
Toti care au alergat la Ierusalim, acea cetate, Unde picioarele lui Dumnezeu-Cuvantul, cele preacurate, Spre intemeierea lumii, au statut. La cinstit loc, acestia au vazut Vase viclene, inselatoare a desartei credinte, Fapte rele de rusine, cu cuget rau lucrand. De acolo, s-au izgonit, ca niste tulburatori fiind. Deci, ca unor facatori de rele, fetele scriindu-li-se. Se osandesc, iarasi izgonindu-se.
        Deci, dupa ce li s-au scris stihurile acestea, au fost trimisi in surghiun, unde marele biruitor Teodo s-a mutat catre Domnul. Se zice insa ca la vremea cand a adormit Sfantul, s-a dus la el un mare batran si a auzit pe Sfintii Ingeri, care cantau cantari duhovnicesti, cu care impreuna a cantat si el. Deci, prin aceste cantari, Dumnezeu a aratat cat cinsteste pe sluga sa Teodor.    
Tot în aceasta zi, facem pomenirea târnosirii dumnezeiestii biserici a Sfântului Maritului Apostol si Evanghelist Ioan, cuvântatorul de Dumnezeu, aproape de sfânta biserica cea mare, la Constantinopol.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Foca.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea binecredinciosului împarat Iustinian, în biserica Sfintii Apostoli din Constantinopol.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

duminică, 1 august 2010

Cugetari :‘’Natura omeneasca, prin Hristos, s-a înaltat la cer.’’. Sfântul Ioan Gura de Aur.



În aceasta zi întâia, facem pomenirea scoaterii cinstitului lemn al Cinstitei si de viata facatoarei Cruci.


Aceasta sarbatoare provine dintr-o randuiala mai veche a Bisericii din Constantinopol. La 1 august, o particica din lemnul Sfintei Cruci era scoasa din paraclisul palatului imparatesc si purtata, cu sobor si alai de sarbatoare, la Biserica Sfanta Sofia, unde ramanea, spre mangaierea si cinstirea credinciosilor, pana la 14 august, cand era readusa la palat. Aceasta se facea, se pare, in amintirea aratarii Sfintei Cruci, la biruinta marelui Constantin, asupra lui Maxentiu, la podul Milvius, de pe raul Tibru (312), precum si a descoperirii lemnului Sfintei Cruci, de catre Sfanta Elena, la Ierusalim.

 
    Dupa o alta traditie, aceasta sarbatoare este legata si de biruinta, in aceeasi zi, a binecredinciosului imparat Manuil Comnenul (1143-1180) asupra turcilor, cu puterea si lumina Cinstitei Cruci a Domnului, ca oarecand Sfantul si marele imparat Constantin.
    Impreuna cu celelalte sarbatori ale cinstitei Cruci - Inaltarea Sfintei Cruci, la 14 septembrie si Duminica a treia, a Crucii, a Crucii, din Postul Mare - scoaterea Sfintei Cruci, de azi, ne cheama la o intalnire duhovniceasca cu taina Crucii si la purtarea, in umbra Crucii Domnului, a propriei noastre cruci, data noua, in viata, de Dumnezeu, Caruia i se cuvine slava si ascultare. Amin. 

Rugaciunea Sfintei Cruci. 



Sa se scoale Dumnezeu, si sa se risipeasca vrajmasii Lui, si sa fuga de la fata Lui cei ce-L urasc pe Dansul. Sa piara cum piere fumul, cum se topeste ceara de fata focului, asa sa piara demonii de la fata celor ce-L iubesc pe Dumnezeu si se insemneaza cu semnul Crucii, zicand: Bucura-te, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, care gonesti dracii cu puterea Celui ce S-a rastignit pe tine, a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, Care S-a pogorat la iad, si a calcat puterea diavolului, si te-a daruit noua pe tine, cinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrajmasul.
O, preacinstita si de viata facatoare Crucea Domnului, ajuta-mi mie cu Sfanta Fecioara Nascatoare de Dumnezeu si cu toti Sfintii, in veci. Amin.


Acatistul Sfintei Cruci.





14 septembrie.


Mãrire Tatãlui si Fiului si Sfântului Duh
Mãrire Tie, Dumnezeului nostru, mãrire Tie.
Mãrire Tie, Dumnezeului nostru, mãrire Tie.
Mãrire Tie, Dumnezeului nostru, mãrire Tie.
Împãrate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevãrului, Care pretutindenea esti si toate le împlinesti, Vistierul bunãtãtilor si Dãtãtorule de viatã, vino si Te sãlãsluieste întru noi si ne curãteste pe noi de toatã întinãciunea si mântuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fãrã de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fãrã de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte Tare, Sfinte fãrã de moarte, miluieste-ne pe noi.
Mãrire Tatãlui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Preasfântã Treime, miluieste-ne pe noi, Doamne, curãteste pãcatele noastre. Stãpâne, iartã fãrãdelegile noastre. Sfinte, cerceteazã si vindecã neputintele noastre, pentru numele Tãu.
Doamne miluieste, Doamne miluieste,  Doamne miluieste .
Mãrire Tatãlui si Fiului si Sfântului Duh si acum si pururea si în vecii vecilor. Amin.
Tatãl nostru, care esti în ceruri, sfinteascã-se numele Tãu, vie împãrãtia Ta, facã-se voia Ta, precum în cer, asa si pe pãmânt. Pâinea noastrã cea de toate zilele, dã-ne-o nouã astãzi si ne iartã nouã greselile noastre, precum si noi iertãm gresitilor nostri si nu ne duce pe noi în ispitã, ci ne izbãveste de cel rãu.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si ale preacuviosilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor Tai, mintuieste-ma pe mine pacatosul.
Condacul 1:
O, de trei ori fericita si preacinstita Cruce, tie ne inchinam credinciosii si te marim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta inaltare. Ca o pavaza si arma nebiruita, ocroteste si acopera cu darul tau pe cei ce canta: Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!
Icosul 1:
Ingerii din cer in chip nevazut inconjoara cu frica Crucea cea de viata purtatoare si, vazand-o ca da credinciosilor acum har de lumina datator, cu stralucire, se spaimanteaza si stau zicand catre dansa unele ca acestea: Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a lumii;
Bucura-te, slava Bisericii;
Bucura-te, ca izvorasti tamaduiri cu indestulare;
Bucura-te, ca luminezi marginile lumii;
Bucura-te, lemn de viata mirositor si vistieria minunilor;
Bucura-te, preafericita si de daruri datatoare;
Bucura-te, ca esti dumnezeiesc asternut picioarelor;
Bucura-te, ca te-ai asezat spre inchinarea tuturor;
Bucura-te, pahar plin de curata bautura;
Bucura-te, luminator al stralucirii celei de sus;
Bucura-te, prin care se binecuvinteaza zidirea;
Bucura-te, prin care este inchinat Ziditorul;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 2-lea:
Vazandu-se Elena pe sinesi intru dorire, a zis im-V paratului cu indraznire: lucrul cel preadorit sufletului tau se arata prea de bucurie osardiei mele; cautand insa arma cea biruitoare pentru tine, precum zici, canta: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Cunostinta cea necunoscuta mai inainte, imparateasa, cunoscand-o, a strigat catre cei ce slujeau: "din sanurile pamantului siliti va in graba a afla si Crucea a mi-o da", catre care privind cu frica a zis, cantand asa:
Bucura-te, semnul adevaratei bucurii;
Bucura-te, izbavirea vechiului blestem;
Bucura-te, comoara, pentru zavistie in pamant ascunsa;
Bucura-te, ceea ce te-ai aratat cu stele inchipuita;
Bucura-te, cinstita Cruce cu impatrite raze in chipul focului;
Bucura-te, scara pe inaltime rezemata, mai inainte oarecand aratata;
Bucura-te, lumina ingerilor cea cu alinare inchipuita;
Bucura-te, rana demonilor cea mult suspinata;
Bucura-te, odor veselitor al Cuvantului;
Bucura-te, stingatoarea focului ratacirii;
Bucura-te, cinstita Cruce, aparatoare a deznadajduitilor;
Bucura-te, tare aparatoare a celor ce bine calatoresc;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 3-lea:
Puterea Lemnului sa aratat atunci, spre adevarata incredintare a tuturor, si pe cea fara de glas si moarta, spre viata o a sculat; infricosatoare privire celor ce vor a culege mantuire, cand canta asa: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
avand Elena arma cea nebiruita, a alergat catre fiul sau, iar el, tare saltand indata, Crucea cea prea mare cunoscand-o, se bucura, si cu saltarile ca si cu niste cantari, zicea catre dansa unele ca acestea:
Bucura-te, cinstita Cruce, vasul luminii;
Bucura-te, cinstita Cruce, vistierul vietii;
Bucura-te, datatoarea darurilor Duhului;
Bucura-te, limanul cel neinviforat al celor ce calatoresc pe mare;
Bucura-te, masa care tii ca pe o Jertfa pe Hristos;
Bucura-te, vita care porti Strugurele cel copt care da vinul cel tainic:
Bucura-te, ca pazesti sceptrurile imparatilor;
Bucura-te, ca zdrobesti capetele balaurilor;
Bucura-te, stralucita cunostinta a credintei;
Bucura-te, pazitoarea a toata lumea.
Bucura-te, binecuvantarea lui Dumnezeu catre muritori;
Bucura-te, mijlocirea catre Dumnezeu a celor muritori;
Bucura te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 4-lea:
Dumnezeiasca ravna intru sinesi luand Elena, cu osardie a cautat si a aflat Crucea care in pamant era ascunsa si pe cer imparatului se aratase, pe care laudand-o a zis: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
In chipul soarelui sa aratat Crucea in lume, si toti de luminare umplandu-se si ca si catre o stea alergand, o vad pe aceasta ca pe o pricinuitoare de bunatati, in mainile cele sfinte inaltata, pe care laudand-o au zis:
Bucura-te, raza Soarelui celui gandit;
Bucura-te, izvorul Mirului celui nedesertat;
Bucura-te, chemarea lui Adam si a Evei;
Bucura te, omorarea stapanitorilor iadului;
Bucura-te, ca inaltandu-te impreuna acum, pe noi ne inalti;
Bucura-te, ca inchinandu-te pe suflete le sfintesti;
Bucura-te, lauda apostolilor cea in lume propovaduita;
Bucura-te, taria nevoitorilor cea preaiubita;
Bucura-te, cinstita Cruce, mustrarea evreilor;
Bucura-te, lauda credinciosilor;
Bucura-te, prin care sa surpat iadul;
Bucura-te, prin care a rasarit Darul;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 5-lea:
Lemnul cel de Dumnezeu daruit, privindu-l toti, la acoperamantul lui acum sa alergam si ca pe o arma tinandu-l, printr-insul sa biruim taberele vrajmasilor si, pipaind pe Cel nepipait, cu bucurie sa cantam Lui: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Vazut-a lumina din cer marele Constantin, aratandu-se semnul Crucii cu stele, intru care si biruind multimea vrajmasilor, sa sarguit de a descoperit lemnul Crucii si a zis catre dansul unele ca acestea:
Bucura-te, marginea sfatului celui negrait;
Bucura-te, taria poporului celui binecuvantat;
Bucura-te, cel ce infrangi taberele vrajmasilor;
Bucura te, cel ce arzi cu vapaia pe demoni;
Bucura-te, sceptrul ceresc al imparatestii osti;
Bucura-te, arma nebiruita a iubitoarei de Hristos osti;
Bucura-te, ceea ce dobori spranceana barbarilor;
Bucura-te, ceea ce ocarmuiesti sufletele oamenilor;
Bucura-te, izbavitoarea multor rautati;
Bucura-te, daruitoarea multor bunatati;
Bucura-te, prin care salta purtatorii de Hristos;
Bucura-te, prin care iudeii se tanguiesc;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 6-lea:
Scara pana la cer sa facut Crucea Domnului, pe toti suindu-i de la pamant catre inaltimea cerului, ca sa locuiasca impreuna si totdeauna cu cetele ingerilor, lasand pe cele ce sunt acum ca pe cele ce nu sunt si stiind ei a canta: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
bumina, Mantuitorule, stralucind peste toti cei din iad, ai luminat pe cei ce zaceau jos; iar portarii iadului, nesuferind raza Ta, ca niste morti au cazut, si cei ce s-au izbavit de dansii, acum, vazand Crucea, canta asa:
Bucura-te, invierea celor omorati;
Bucura-te, izbavirea celor ce se tanguiesc;
Bucura-te, desertarea vistieriilor iadului;
Bucura-te, castigarea desfatarii raiului;
Bucura-te, toiag care pe oastea egipteana o ai afundat;
Bucura-te, ca iarasi pe poporul israelitean l-ai adapat;
Bucura-te, lemn insufletit, a talharului mantuire;
Bucura-te, trandafir bine mirositor, a binecredincio-silor mirosire;
Bucura-te, hrana celor ce flamanzesc intru Duhul;
Bucura-te, pecetea pe care oamenii o au luat;
Bucura-te, cinstita Cruce, usa tainelor;
Bucura-te, prin care se revarsa rauri dumnezeiesti;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 7-lea:
Moise, vrand preamult truditul neam al mantui din stricaciune, te ai dat lui ca un toiag, dar te ai cunoscut lui si semn dumnezeiesc. Pentru aceea sa spaimantat, Cruce cinstita, de taria ta, cantand: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Oel ce de demult a dat lege vazatorului de Dumnezeu in Sinai, de voie pe Cruce sa pironit pentru cei fara de lege, de barbatii cei fara de lege si blestemul cel vechi al legii 1-a dezlegat, ca puterea Crucii vazand-o toti acum sa cante:
Bucura-te, ridicarea celor cazuti;
Bucura-te, indreptarea celor robiti de patimile lumesti;
Bucura-te, innoirea invierii lui Hristos;
Bucura-te, dumnezeiasca desfatare a monahilor;
Bucura-te, copac bine infrunzit sub care se adapostesc credinciosii;
Bucura-te, Lemn de prooroci grait a fi pe pamant sadit;
Bucura-te, ajutorul imparatiei impotriva vrajmasilor;
Bucura-te, aparare tare a cetatii;
Bucura-te, a Dreptului Judecator aratare;
Bucura-te, a gresitilor osandire;
Bucura-te, cinstita Cruce, sprijinirea sarmanilor;
Bucura-te, cinstita Cruce, imbogatirea saracilor;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor;

Condacul al 8-lea:
Straina minune vazand, straina viata sa vietuim, mintea la cer inaltand-o; ca pentru aceasta Hris-tos pe Cruce sa pironit si cu trupul a patimit, vrand ai trage la Sine pe cei ce canta Lui: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Tot a venit din inaltime, avandu-si Dumnezeirea, singur Cuvantul cel mai inainte de veacuri si, nascandu-Se din Fecioara Maica si lumii aratandu-Se om smerit si Crucea primind, a facut vii pe cei ce canta Lui:
Bucura-te, cinstita Cruce, arma pacii;
Bucura te, semnul calatorilor;
Bucura-te, intelepciunea si intarirea celor ce se mantuiesc;
Bucura-te, nebunia si sfaramarea celor ce dosadesc;
Bucura-te, sad bine rodit, nemuritor si de viata purtator;
Bucura-te, floare, care ai inflorit mantuirea noastra;
Bucura-te, ca impreunezi pe cele de pe pamant cu cele de sus;
Bucura-te, ca luminezi inimile celor de jos;
Bucura-te, prin care stricaciunea sa stricat;
Bucura-te, prin care mahnirea sa pierdut;
Bucura-te, bogatia bunatatilor celor inmiite;
Bucura-te, lauda credinciosilor cea de mii de ori numita;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 9-lea:
A cazut tabara demonilor cea cu tot felul de sageti intrarmata si neamul evreilor sa rusinat, vazand ei ca de catre toti cu dor Crucea este inchinata si ca de-a pururea izvoraste tamaduiri celor ce canta: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Raurile cugetelor celor de rea credinta s-au oprit, fiind pironit pe lemn Tu, Hristoase, caci, cu adevarat, nu se pricep cum si cruce ai suferit si de stricaciune ai scapat, iar noi, invierea slavind-o, cantam:
Bucura-te, inaltimea intelepciunii lui Dumnezeu;
Bucura-te, adancimea Proniei Lui;
Bucura-te, necunostinta necuvantatorilor barfitori;
Bucura te, pierderea nebunilor de stele vrajitori;
Bucura te, ca arati invierea lui Hristos;
Bucura-te, ca patimirile Lui le innoiesti;
Bucura-te, ceea ce calcarea de porunca a celor dintai ziditi o ai dezlegat;
Bucura-te, ceea ce intrarile raiului le-ai deschis;
Bucura-te, cinstita Cruce, cea de toti cei dreptcredinciosi cinstita;
Bucura-te, a neamurilor celor necredincioase potrivnica;
Bucura-te, cinstita Cruce, doctorul celor ce bolesc;
Bucura-te, de-a pururea ajutatoare a celor ce se roaga tie;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 10-lea:
Lumea vrand a o mantui, impodobitorul lumii la dansa S-a pogorat in chip de negrait si, intrupat fiind, Crucea a suferit, si pentru noi pe toate ca noi le primeste; pentru aceea si izbavindu-ne pe noi, de la toti aude: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Zid nebiruit si dumnezeiesc al lumii te intelegem, o, purtatoare de viata Cruce, ca Facatorul cerului si al pamantului pe tine gatindu-te, isi intinde mainile - straina auzire - si pe toti invata a canta:
Bucura-te, temeiul dreptei credinte;
Bucura-te, biruinta crestinilor;
Bucura-te, ca pe Amalec cel gandit l-ai infrant;
Bucura-te, ca de mainile lui Iacov mai inainte te-ai inchipuit;
Bucura-te, ca tu umbrele cele prea vechi le-ai innoit;
Bucura-te, ca tu glasurile cele de prooroci graite le-ai implinit;
Bucura-te, ca ai purtat pe Mantuitorul tuturor;
Bucura-te, ca ai stricat pe stricatorul sufletelor;
Bucura-te, prin care cu ingerii neam unit;
Bucura-te, prin care cu lumina neam stralucit;
Bucura-te, ca cinstindu-te, tie ne inchinam;
Bucura-te, ca strigand, tie glasuim;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 11-lea:
Cantarea toata se micsoreaza, vrand a urma multimii minunilor tale, fiindca de-ti vom aduce tie, o preacinstita Cruce, multime de laude, nimic vrednic nu implinim, fata de cele ce ai dat noua, dar cantam: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Stralucire de lumina datatoare, celor ce sunt intru intuneric se daruieste Crucea aceasta de viata datatoare, ca lumina cea nematerialnica a primit-o si spre dumnezeiasca cunostinta pe toti povatuieste si, inaltandu-se acum, pe mintea noastra o inalta a canta acestea:
Bucura-te, luminatorul cel ce te arati celor ce sunt intru intuneric;
Bucura-te, stea, care stralucesti lumea;
Bucura-te, fulger, care orbesti pe ucigasii lui Hristos;
Bucura-te, trasnet, care slabanogesti pe cei necredinciosi;
Bucura-te, ca ai stralucit cetele dreptmaritorilor;
Bucura-te, ca ai risipit capistele idolilor;
Bucura-te, al careia chip din cer sa aratat;
Bucura-te, al careia dar pe viclesuguri le-a gonit;
Bucura-te, ceea ce insemnezi omorarea trupului;
Bucura te, ceea ce omori pornirea patimilor;
Bucura-te, pe care Hristos sa rastignit;
Bucura-te, prin care toata lumea sa mantuit;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 12-lea:
Har voind Hristos a da oamenilor, mainile pe lemn isi intinde si neamurile toate impreuna le cheama si imparatia cerurilor o da tuturor celor ce cu vrednicie si cu credinta canta cantare: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cantand cantarea ta, te laudam cu dor pe tine lemnul Domnului ca pe un insufletit; ca pe tine pironindu-se cu trupul Cel ce stapaneste peste puterile cele de sus, nea sfintit, ne-a marit si ne-a invatat a zice acestea:
Bucura-te, cinstita Cruce, arma cea intelegatoare;
Bucura-te, sfanta privire a sfintilor;
Bucura-te, inainte-propovaduirea proorocilor si a dreptilor;
Bucura-te, purtatoare de lumina, mestesugire a lui Hristos;
Bucura-te, frumusetea si cununa dreptcredinciosilor ocarmuitori;
Bucura-te, stapanirea si intarirea cuviosilor preoti;
Bucura-te, podoaba cea prealaudata a adevarului;
Bucura-te, inceputul cel preabun al mantuirii;
Bucura-te, stralucirea cea luminata a tuturor;
Bucura-te, izgonirea agarenilor;
Bucura-te, faclie a luminii celei nestricate;
Bucura-te, veselia sufletului meu;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Condacul al 13-lea:
O, intru tot cantat Lemn, pe care a fost rastignit Hristos, Cuvantul cel mai sfant decat toti sfintii, primind rugaciunile noastre, de toata primejdia pe toti izbaveste-ne si de chinurile vesnice scapa pe cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!
O, intru tot cantat Lemn, pe care a fost rastignit Hristos, Cuvantul cel mai sfant decat toti sfintii, primind rugaciunile noastre, de toata primejdia pe toti izbaveste-ne si de chinurile vesnice scapa pe cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!
O, intru tot cantat Lemn, pe care a fost rastignit Hristos, Cuvantul cel mai sfant decat toti sfintii, primind rugaciunile noastre, de toata primejdia pe toti izbaveste-ne si de chinurile vesnice scapa pe cei ce canta lui Dumnezeu: Aliluia!
Apoi se zice iarasi Icosul 1 :
Ingerii din cer in chip nevazut inconjoara cu frica Crucea cea de viata purtatoare si, vazand-o ca da credinciosilor acum har de lumina datator, cu stralucire, se spaimanteaza si stau zicand catre dansa unele ca acestea: Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a lumii;
Bucura-te, slava Bisericii;
Bucura-te, ca izvorasti tamaduiri cu indestulare;
Bucura-te, ca luminezi marginile lumii;
Bucura-te, lemn de viata mirositor si vistieria minunilor;
Bucura-te, preafericita si de daruri datatoare;
Bucura-te, ca esti dumnezeiesc asternut picioarelor;
Bucura-te, ca te-ai asezat spre inchinarea tuturor;
Bucura-te, pahar plin de curata bautura;
Bucura-te, luminator al stralucirii celei de sus;
Bucura-te, prin care se binecuvinteaza zidirea;
Bucura-te, prin care este inchinat Ziditorul;
Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!


si Condacul 1 :
O, de trei ori fericita si preacinstita Cruce, tie ne inchinam credinciosii si te marim, veselindu-ne de dumnezeiasca ta inaltare. Ca o pavaza si arma nebiruita, ocroteste si acopera cu darul tau pe cei ce canta: Bucura-te, cinstita Cruce, pazitoare a crestinilor!

Rugaciune la Sfanta Cruce.
Doamne Iisuse Hristoase, dulce Mantuitorul Osufletului meu, marturisesc inaintea Ta, intru aceasta zi a rastignirii Tale, in care ai patimit si ai luat moarte pe Cruce pentru pacatele noastre, ca eu sunt cel ce Te-am rastignit cu pacatele mele cele multe si cu faradelegile mele cele rele. De aceea ma rog bunatatii Tale celei nemarginite, ca sa ma faci si pe mine partas sfintelor Tale Patimi, cinstitelor rani si mortii Tale celei de viata facatoare, pentru ca sa ma invrednicesc, prin darul Tau, sa castig si eu asemenea Tie, pentru dragostea Ta, precum Tu cel milostiv le-ai rabdat pentru mantuirea mea, intarindu-ma pururea cu aceeasi putere si rabdare ce ai avut cand Te-au rastignit nemultumitorii evrei.
De aceea intareste-ma, Doamne, ca sa pot ridica cu bucurie de astazi inainte Crucea Ta cu deplina pocainta, intristarea mortii Tale sa o simt, precum au simtit o Preasfanta Ta Maica, ucenicii Tai si mironositele femei. Si-mi inviaza simtirile mele cele sufletesti, ca sa cunoasca moartea Ta, precum ai facut de Te-au cunoscut si zidirile cele neinsufletite, care s-au miscat la rastignirea Ta; cum Te a cunoscut talharul cel credincios si, rugandu-Ti-se, l-ai primit in rai.
Da-mi, Doamne, si mie, talharului celui rau, darul Tau, precum ai dat atunci aceluia, si iarta pacatele mele pentru sfintele Tale Patimi, si ma primeste prin pocainta impreuna cu el in rai, ca un Dumnezeu si ziditor ce-mi esti. Asemenea fa cu toti crestinii, vii si morti, precum se roaga Tie in toate zilele Sfanta Biserica si le lasa lor toate pacatele si-i invredniceste pe ei de imparatia Ta si sa vada lumina Ta si sa mareasca slava Ta. Ma inchinam Crucii Tale, Hristoase si zic catre dansa: „Slava ei pentru dragostea Ta."
Bucura-te preacinstita Cruce a lui Hristos, ca prin tine sa mantuit lumea, ridicand asupra ta pe Iisus tintuit. Bucura-te, pom preamarit, pentru ca Tu ai tinut rodul vietii ce nea mantuit din moartea pacatului.
Bucura-te toiagul cel tare ce ai sfaramat usile iadului. Bucura-te cheia imparateasca ce ai deschis usa raiului. Ma bucur si eu, pentru ca vad pe vrajmasii Tai surpati, iar pe prietenii Tai ca imparatesc in ceruri, pe vrajmasii Tai biruiti de puterea Ta, iar pe crestinii, ce Ti se inchina, inarmati cu puterea Ta. O, Rastignitul meu Hristoase, cate ai patimit pentru noi, cate rani, cate scuipari, cate batjocuri si necinste ai rabdat pentru pacatele noastre, pentru ca sa ne dai pilda de adevarata rabdare! De aceea cum pot eu sa fug de Cruce, vazand pe Hristos ca este ridicat pe ea? Cum sa-mi para grele chinurile vazand pe Stapanul meu ca le iubeste si le cere si le socoteste Lui de mare cinste? Rusine-mi este, cu adevarat, de ma voi intrista de relele ce-mi pricinuiesc oamenii, sau de ispitele ce-mi aduc diavolii, trupul si gandul meu cel rau, sau pentru saracia si bolile ce-mi vin din voia lui Dumnezeu pentru pacatele mele, deoarece acestea toate le trimite pentru ca sa ma apropie mai mult de El pentru ca sa-L slavesc si sa ma pedepsesc in aceasta viata pentru binele meu, pentru ca sa ma odihnesc cu mai multa marire intru imparatia Lui cea vesnica.
Si de vreme ce este asa, inmulteste-mi, Doamne, ostenelile, ispitele si durerile, dar sa-mi inmultesti impreuna si sa-mi prisosesti si rabdarea si puterea, ca sa pot rabda toate cate mi s-ar intampla. Pentru ca recunosc ca sunt neputincios de nu ma vei intari, orbi de nu ma vei lumina, legat de nu ma vei dezlega, fricos de nu ma vei face indrazneti, rau de nu ma vei preface in bun, pierdut de nu ma vei ierta, robi de nu ma vei rascumpara cu bogata si dum nezeiasca Ta putere si cu darul Sfintei Tale Cruci, careia ma inchin si o maresc acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.



Tot in aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor sapte Mucenici Macabei, Avim, Antonie, Gurie, Elezar, Evsevona, Ahim si Marcel, a maicii lor Solomoni si a lui Eliazar, dascalul lor.



+164.


Acestia au trait pe vremea lui Antioh, (+164) urmasul lui Seleuc, imparatul Siriei, care stapanea tot neamul evreilor, silindu-i sa se lepede de obiceiurile lor cele parintesti si sa manance carnuri de porc. Si, aducand, in Palestina si alte paganesti faradelegi, intorcea pe multi evrei de la dreapta cinstire a lui Dumnezeu. Cei intelegatori si iubitori ai dreptei credinte suspinau si plangeau pentru parasirea credintei stramosesti.
    Intre cei ce nu s-au supus tiraniei, urmand si pazind legile pamantesti, erau indeosebi, batranul Eleazer, mare dascal si talcuitor al Legii, si cei sapte tineri, invatati de dansul. Deci, a iesit porunca de la imparatul Antioh, ca toate popoarele imparatiei sa respecte pe zei si legile elinesti. El a mai poruncit ca templul Domnului, de la Ierusalim, sa fie prefacut in capiste idoleasca, avand pe Jupiter in locul cel sfant al templului. Si multi evrei alergau cu sarguinta la jertfele idolesti, pe cand cei statornici fugeau in munti si in pustie, ascunzandu-se in pesteri si in crapaturile pamantului, si era frica mare peste tot poporul, incat nimeni nu indraznea a se numi evreu.
    Deci, a fost prins batranul Eleazar, si, fiind legat cu mainile la spate, a fost batut greu, si l-au silit sa manance carne de porc, iar el nu primea, vrand mai bine sa moara decat sa calce porunca lui Dumnezeu, acum la batranete si, pentru putina viata vremelnica, sa mearga in chinurile iadului.
    Deci, s-a rugat batranul ca moartea lui sa fie mantuire pentru tot poporul evreilor, si, fiind aruncat in foc, a raposat.
    Au fost adusi, apoi, la tiran, vitejii tineri Macabei, unul cate unul, incepand cu cel mai in varsta dintre ei, si, chinuindu-i pe ei cu mestesugite si cumplite zdrobiri ale trupului, tragandu-i pe roti de fier si impungandu-i cu tepi inrosite in foc si, in sfarsit, au fost aruncati, ei insisi, in foc; si asa, si-au dat duhul, primind cununile rabdarii mucenicilor si aratand ca cugetul este demn si stapan peste patimi. 


Iar maica lor, Solomoni, daca a vazut cum s-au savarsit fiii ei, a vrut sa fie partasa, si ea, la patimirea cea de buna voie, pentru credinta. Si, alergand ea singura in para focului, a luat aceeasi moarte muceniceasca.
    Mai pe larg, mucenicia aceasta, din legea Vechiului Testament, se afla in Biblie, la Cartea a 2-a a Macabeilor. Si asa si-au dat sufletul lui Dumnezeu. 


Intru aceasta zi, cuvant al Sfantului Vasilie, pentru aducerea aminte de firea omeneasca.


Sa nu ne facem fratilor, pareri prea mari despre viata si trecerea noastra prin lume, nici sa nu ne mandrim cu puterea, nici sa nu ne inaltam cu bogatia, ci sa supunem poftele trupesti si sa ne ingrijim de sufletele noastre. Luati aminte, unde sunt parintii nostri, unde Proorocii si unde Apostolii? Sau, ce au luat cu ei, cei ce au strans pe lume avutii? Oare, nu precum goi s-au nascut, asa au si murit, neavand nimic in mana? Ci numai dreptatea dreptilor este cu ei si pomenirea lor, cu laude precum si pacatele pacatosilor, sunt cu ei. Caci toti suntem din tarana si in pamant ne vom intoarce. Si tot omul, ca o haina, se invecheste. Hrana vietii lui este painea si apa si zilele omului numarate sunt, ca un pumn de nisip, si degraba curg spre sfarsit, ca apa unui rau.
    Drept aceea, fratilor, aducandu-ne aminte de sfarsitul nostru, sa parasim toate faptele cele rele. Ca nici cele frumoase si bune ale lumii nu sunt vesnice, nici necazurile de aici nu sunt fara de sfarsit. Priviti cum se schimba toate; astazi ari tu pamantul, maine altul, dupa aceea, altul, si nu este nimic, care sa ramana neclintit. Toate se misca, ca si cum ar merge pe o cale; unul o pierde, iar altul o afla. Deci, de ne-am pierdut sufletele noastre, prin pacate, apoi, sa le aflam acum, prin pocainta. Pentru ca, la aceasta, Insusi Domnul ne invata pe noi, zicand: "Cel care cauta, afla, si, celui ce bate i se va deschide"[1]. A Domnului este slava, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.


[1] Matei 7,8.



Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor noua Mucenici care au marturisit în Perga Pamfiliei: Leontie, Attu, Alexandru, Chindeu, Mnisiteu, Chiriac, Mineu, Catun si Evcleu.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Papa cel tânar, care în sac bagat si legat la gura si în mare aruncat s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Eleazar, care s-a savârsit ars cu foc.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Chiriac, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Teodor, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Polieuct, care s-a savârsit fiind îngropat în gunoi.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor Mucenici Mini, Mineu si ceilalti, de la Viglentie, aproape de poarta de Tetrapilu Halcu.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.