În aceastazi a treizeci si una, facem pomenirea punerii în sfânta racla a Cinstitului brâu al Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, în cinstita ei casa, care este în Halcopratia, unde a fost adus de la episcopia Zilas, în zilele împaratului Iustinian; si minunea ce s-a facut prin punerea Cinstitului brâu deasupra împaratesei Zoe, sotia împaratului Leon cel întelept.
Inca din cele dintai timpuri, crestinii au aratat multa evlavie pentru orice fel de lucruri, care au avut vreo legatura cu Mantuitorul Hristos, cu Maica Domnului sau cu Sfintii Sai[1]. Ei au pastrat cu scumpatate asemenea semne sfinte si le ascundeau cu grija in vremuri de restriste. Multe s-au pierdut si pierdute au ramas pana in ziua de astazi, dar, altele s-au aflat si, in vremuri de liniste, au fost asezate in locuri de cinste, iar, uneori, s-au ridicat biserici pentru pastrarea si cinstirea lor.
Asa s-a intamplat, bunaoara, cu " Vesmantul Maicii Domnului " cu " cinstitul ei Omofro ", cu Braul Maicii Domnului ", cu moastele a sute si mii de Mucenici si cu atatea altele, de acest fel, aducatoare aminte despre cei ce au marturisit, de-a lungul vremurilor, credinta noastra veche si mereu noua, in Iisus Hristos, Domnul nostru.
Cinstitul Brau al Preacuratei Maicii lui Dumnezeu, pe care-l pomenim astazi, a fost adus, de la Ierusalim, la Constantinopol, asezat intr-o racla de aur, cu pecetluire imparateasca, si a fost pus in biserica pe care dreptcredinciosul imparat Teodosie cel Tanar o zidise, cu hramul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, la locul ce se numea Halcopratia, adica targul de arama. Dupa multi ani, pe vremea imparatiei lui Leon cel Intelept ( 886 – 912 ) sotia acestuia, Zoe imparateasa, era suparata de duhul cel necurat, iar imparatul si rudeniile lui erau in mare mahnire si se faceau multe rugaciuni catre Dumnezeu, pentru imparateasa, care patimea. Si i s-a aratat ei o dumnezeiasca vedenie, spunandu-i ca, daca se va pune pe dansa Braul Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, va lua tamaduire.
Imparateasa a spus acest vis barbatului sau, imparatului Leon, iar el, a rugat, indata, pe patriarh pentru aceasta. Si, dezlegand pecetea, au deschis racla si s-a aflat, intreg, cinstitul Brau al Preacuratei, intru nimic vatamat de trecerea vremii. Si l-au sarutat pe el cu evlavie. Iar, cand petriarhul l-a intins deasupra imparatesei, aceasta, indata a scapat de chinuirea diavoleasca si a castigat tamaduire desavarsita de boala ei. Atunci, toti, cu bucurie, au preamarit pe Hristos Dumnezeu si pe Preacurata Maica lui, cantand cantari de multimire. Iar cinstitul Brau, fiind pus in aceeasi racla de aur, a fost pecetluit cu pecete imparateasca. Si s-a asezat praznuirea de astazi, in cinstea Binecuvantatei Nascatoare de Dumnezeu, spre aducerea aminte a minunii ce s-a facut atunci de sfantul sau Brau, cu darul Preacuratei si cu milostivirea Celui ce S-a nascut dintr-insa, al lui Hristos, Dumnezeul nostru.
Sursa : proloagele din 31 august.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea innoirii bisericii Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, de la Neoria.
Pe vremea imparatiei lui Mihail si a Teodorei, dreptcredinciosii imparati ( 1051 – 1055 ), un oarecare patrician, cu numele Antonie, avea in Constantinopol o casa cinstita, in curtea ce era alaturi de Neoria. De asemenea, el avea o biserica slavita, a Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, careia imparatii luptatori impotriva icoanelor ii luasera podoabele, scotand sfintele icoane si insemnand numai cruci in locul lor. Deci, patricianul acesta, facand, din nou, icoanele bisericii, cum se cadea, a zidit si o baie, foarte mica, dedesuptul bisericii, pentru trupeasca lui odihna. Dar deasupra acelei bai se aducea pururea preamarire lui Dumnezeu. Pentru aceasta a umbrit intr-insa darul Preasfantului Duh, pentru Preacurata Maica a Domnului nostru Iisus Hristos, si au inceput a se face multe tamaduiri, de multe feluri de boli. S-au strans si unii iubitori de Dumnezeu si au cerut de la patrician sa faca imbaierile, o data pe saptamana, pentru fratii cei intru Hristos si, mai ales, pentru cei bolnavi; si primind invoirea, faceau aceasta, cu credinta, si se vindecau. Deci, murind patricianul, a lasat baia aceea si biserica pe seama celor ce erau oameni iubitori de Dumnezeu, spre mantuirea lui sufleteasca. Dar acestia, fiind saraci si neavand nici apa de ajuns, nici alt venit, incetul cu incetul, grijea lucrarii se parasea si, nevrand nimeni dreptul sa o lase altcuiva, a ramas neingrijita. Iar baia, jefuind-o unii si altii de podoabele pe care le avea, lucrul a incetat cu desavarsire. Iar sfanta biserica, vindecatoare a celor bolnavi, in care facea slujba un preot, care, din dumnezeiescul dar, slujea acolo, avea din destul, cele de trebuinta hranei. Deci, fericitul imparat Roman, facandu-si palatul imparatesc si trebuindu-i multe materiale la lucrul palatelor, instiintandu-se de aceasta casa a Nascatoarei de Dumnezeu, ca are multe materiale de folos, a pus gand sa o strice. Dar Nascatoarea de Dumnezeu purta de grija impotriva celor ce gandea imparatul. Si, in noaptea aceea, s-a aratat celui care era ispravnic asupra lucrarilor, precum si unui tanar, ruda cu ispravnicul, si le-a zis, ingrozindu-i, sa nu cuteze nicidecum a-i darama casa ei, cea de la Neoria. Iar, daca s-a facut ziua, tanarul a spus mamei ispravnicului visul sau si a auzit si imparatul, care, indata ce a aflat, a zis cuvantul acesta: "Nu vreau sa supar pe Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu, ci, inca, voi innoi casa aceea cu cele de trebuinta". Asa incat, in loc sa o strice, oamenii care au fost trimisi au curatit baia, cu toata grija, si au innoit-o. Deci, terminandu-se toate lucrarile si facandu-se baia mai mare, au incalzit-o, iar imparatii Roman, Constantin si Hristofor s-au imbaiat intr-insa si bucurandu-se, au intarit acea baie, cu hrisov de danie, pe care s-o poata lua in fiecare an. Si au daruit-o unei manastiri, ca monahii manastirii aceleia sa poarte grija de baie si de biserica Nascatoarei de Dumnezeu. Iar minunile ce s-au facut in acea biserica a Nascatoarei de Dumnezeu, le vom lasa deoparte, povestind doar una din minunile ce s-au facut in vremea noastra.
O femeie vestita a cazut in boala grea. Si, chinuindu-se cu nesuferite dureri, nimic nu a folosit, de la doctori. Dar, auzind de minunile ce se faceau la biserica de la Neoria, a Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu, s-a dus si ea acolo. Si, ramanand acolo cateva zile si petrecerea fiindu-i nefolositoare, era mereu bantuita de boala. A iesit, deci, si s-a dus la biserica Nascatoarei de Dumnezeu, cea din Vlaherna si, cazand la pamant, se ruga zicand : " Miluieste-ma, Maica lui Hristos Dumnezeu, ca am alergat la tine, fiind lipsita de orice ajutor omenesc ". Si, ramanand acolo noua zile, in ziua cea din urma, i s-a aratat o Doamna preacinstita, zicandu-i: "O, femeie, ce strigi catre mine, neincetat ? ". Iar ea a zis catre dansa : " O, Stapana, stiu ca, pentru pacatele mele, ma chinuiesc, dar, mai stiu noi pacatosii, Fiul tau si Dumnezeul nostru S-a pogorat din cer si S-a facut om, nascandu-Se din pantecele tau, drept aceea, am alergat la tine, ca sa aflu mila, eu ticaloasa." Iar Nascatoarea de Dumnezeu a zis catre dansa : " Du-te la lacasul meu cel mic, de la Neoria, si acolo iti vei afla vindecarea ". Deci, daca s-a desteptat femeia, a multumit lui Dumnezeu si s-a dus, in graba, la Neoria. SI, cazand cu rugaciune la Maica lui Dumnezeu, zicea : " Miluieste-ma Stapana si implineste mila ta catre mine ". Si, dupa ce a zis aceasta, a adormit. Si a vazut, iarasi, pe Nascatoarea de Dumnezeu, care i se aratase, impreuna cu un barbat frumos, catre care Maica Domnului a zis : " Iata, femeia cea bolnava, vindeca-i pantecele ". Si acela, indata, atingand-o peste pantece cu varga, ce tinea in mana, s-a facut nevazut, impreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu, care se aratase cu dansul. Deci, desteptandu-se femeia, a intrat in baie si, spalandu-se, a iesit sanatoasa. Si, inchinandu-se acelui sfant loc, a tamaiat cu mirodenii, multumind Preacuratei Stapane de Dumnezeu Nascatoarei, spre slava Celui ce S-a nascut dintr-insa, Hristos, Dumnezeul nostru. Dumnezeului nostru slava !
Sursa : proloagele din 31 august.
Tot în aceasta zi, istorisire din Limonar, despre cel dintre Sfinti, Parintele nostru Ghenadie, patriarhul Constantinopolului.
Despre Sfantul Ghenadie, in cartea care se numeste Limonar, Parintii Sofronie si Ioan povestesc asa : " Am mers, ziceau ei, intr-o manastire de obste, care se numea Salama, departe fiind, de Alexandria, ca la noua stadii. Si am aflat acolo pe doi stareti, care fusesera, mai inainte, preoti in Constantinopol. Aceia ne-au povestit noua despre fericitul patriarh Ghenadie, ca era foarte bland si curat cu trupul si preainfranat. Si a fost instiintat despre un cleric, cu numele Harisie, care slujea in biserica Sfantului Mucenic Elefterie si care mult gresea. Ca nu numai intru lenevire si nepurtarea de grija si in necuratie vietuia, ci si cu talharii se indeletnicea. Deci, chemandu-l pe el patriarhul, il sfatuia prin cuvinte, cu duhul blandetei, spre indreptare. Dar, vazandu-l petrecand in neindreptare, a poruncit ca sa fie pedepsit, parinteste, pentru indreptare. Dar acela, umbland cu totul umbland cu totul neindreptat si prin pedepsire neintepetindu-se, a trimis patriarhul, pe unul din slujitorii sai, la biserica Mucenicului, la care slujea Harisie, ca sa se roage Mucenicului, ca, pe clericul acela, care greseste la biserica sa, sau sa-l indrepteze sau sa-l desparta de biserica. Deci, trimisul, ducandu-se si stand in biserica in fata altarului, si intinzandu-si mana spre mormantul Mucenicului, a zis: "Sfinte Mucenice Elefterie, iti graieste tie Ghenadie patriarhul, prin mine pacatosul, ca Harisie, care slujeste in biserica ta face multe faradelegi si sminteli. Deci, tu, sau sa-l indreptezi pe el, sau sa-l desparti de biserica." Deci, facand aceasta, dimineata l-au aflat Harisie mort. Si, de aici, se poate vedea cat de placut a fost lui Dumnezeu, si Sfintilor Lui, fericitul Ghenadie, ca nu in desert a fost cuvantul lui, ce s-a grait catre Sfantul Mucenic, prin trimisul sau, ci, degraba a fost auzit si cu fapta implinit.
Sursa : proloagele din 31 august.
Tot în aceasta zi, cuvant despre milostivul Sozomon, ca celui ce da saracilor milostenie, imprumut ii da lui Dumnezeu si va lua insutit.
A fost un oarecare om in Ierusalim, cu numele Sozomon, care, mergand prin cetate, s-a intalnit cu un sarac necajit si, dezbracand de pe el imbracamintea, i-a dat-o saracului si s-a dus in calea sa. Insa, aceasta se intampla in vremea secerisului si ziua se pleca spre seara. Si, adormind el putin, a avut un vis. Si se facea ca era intr-o casa minunata, in care era multa lumina si tot felul de pomi, cu multe feluri de roade binemirositoare, incat se plecau ramurile pana la pamant. Si pasarile cantau, in multe feluri, cantari preafrumoase, neavand tacere, incat se putea auzi glasul lor de la pamant si pana la cer. Si ramurile se clatinau cu slava mare.
Deci, acestea vazandu-le el, a venit la dansul un tanar si i-a zis lui : " Vino dupa mine ! ". Si au mers impreuna, la un stalp poleit cu aur. Si printr-o ferestruica a vazut niste usi si palate preaslavite si impodobite cu margaritare de mult pret. Si, privind Sozomon acolo, iata, au iesit niste barbati cu aripi, din palatele acelea, stralucind ca soarele si ducand patru lazi. Iar, cand acei minunati ingeri treceau de usi, a cunoscut Sozomon ca ei mergeau spre dansul. Si, stand, au pus in preajma lui lazile acelea si asteptau pe cineva, puternic, care sa vina la dansii. Deci, iata, a vazut Sozomon un barbat frumos, iesind din palatele acelea si a mers la ingerii care tineau lazile si le-a zis lor : " Aratati omului acestuia ca, de vreme ce a miluit pe saracul acela, dandu-i lui haina sa, apoi, pentru dansul, se pastreaza lazile acestea ". Si a deschis o lada, din cele de aur, au si inceput sa scoata camasi si haine imparatesti si le intindeau pe el, zicandu-I : " Solomon, oare, sunt placute acestea inaintea ochilor tai ? ". Iar el zicea : " Eu sunt nevrednic si a privi spre ele ". Si-i aratau lui si alte tesute cu aur si mult pret, cu felurite podoabe si erau ele, ca la o mie la numar, si i-au zis lui : " Cel ce da saracului insutit va primi si viata vesnica va mosteni ". Apoi, i-a zis lui Domnul ingerilor : " Tie iti graiesc, Sozomon, iata, cat de multe bunatati ti-am pregatit tie, pentru o haina, cu care M-ai imbracat pe Mine, vazandu-Ma gol. Mergi, dar, si mai fa si altele asemenea si se va da tie insutit ". Iar Sozomon a raspuns, fiind cuprins de frica si de bucurie : " Doamne al meu, oare, asa vor lua toti cei ce fac milostenie la saraci ? " . Si i-a zis : " Cu adevarat, asa este. Ca tot cel ce face milostenie, insutit va primi si viata vesnica va mosteni. Insa iti spun tie si aceasta, sa nu te caiesti pentru milostenie, nici sa te indoiesti de cel sarac, cand i-ai dat lui ceva, ca nu cumva, in loc de plata, paguba indoita sa primesti ". Deci, dupa ce a auzit acestea, Solomon, s-a desteptat din somn si s-a minunat in sine de acel infricosator vis. Apoi, sculandu-se din pat, a zis : " Daca asa mi-a spus mie Domnul, apoi, voi da saracului si cealalta haina a mea ". Si, cealalta noapte a avut acelasi vis. Deci, sculandu-se, a doua zi, si-a impartit averea sa saracilor. Si, despartindu-se de lume, s-a facut calugar iscusit.
Sursa : proloagele din 30 august.
Tot în aceasta zi, cuvant din Limonar, despre talharul Chiriac.
Spunea un iubitor de Hristos despre Chiriac talharul, ca facea razboi pentru furt, pe la Emaus, acolo unde este cetatea Nicopolei. Si atat de cumplit era, incat oamenii il numeau lup. Inca, mai avea impreuna cu sine si pe alti talhari, nu numai crestini, ci si evrei si samarieni. Deci, odata, ducandu-se oamenii din Nicopole, de la casele lor, la sfanta cetate a Ierusalimului, in Saptamana cea mare, pentru botezul copiilor lor, dupa ce i-au botezat, se intorceau la casele lor, ca sa praznuiasca sfanta zi a Invierii. Si i-au intampinat pe ei talharii, nefiind de fata mai marele talharilor, Chiriac. Barbatii au fugit, iar, pe femei, prinzandu-le, pe pruncii de curand botezati i-au aruncat pe pamant. Atunci, cand fugeau barbatii, i-a intampinat pe ei vataful de talhari si i-a intrebat : " De ce fugiti ? ". Iar ei i-au spus lui ceea ce li s-a intamplat. Deci, luandu-i pe ei, Chiriac, mai marele talharilor, i-a adus la insotitorii sai. Si au aflat pe prunci aruncati la pamant. Si, afland de cele ce facusera talharii, indata i-a taiat pe toti cei facusera spurcaciuni. Si a poruncit barbatilor ca sa-si ia pe copiii lor si sa nu se desparta de femeile lor. Iar, dupa ce a mai trecut putina vreme, prins a fost insusi vataful talharilor, si a petrecut in temnita zece ani, si nimeni din domni sau din dregatori nu l-au ucis pe el. Iar, mai pe urma, i-au slobozit din temnita si spunea el despre sine, folosul celor ce auzeau : " Pentru copiii aceia, pe care i-am izbavit eu, atunci, am scapat de moartea cea amara. Pentru ca ii vedeam pe ei, de multe ori, zicandu-mi, sa nu ma tem, caci ei vor raspunde pentru mine ". Si am vorbit eu impreuna cu dansul, zicea ava Ioan, presbiterul unei manastiri de obste, si acestea ne spunea noua, slavind pe Dumnezeu, pentru toate cele ce se savarsesc pe Dansul, pentru ca neuitate sunt facerile de bine, ale tutoror oamenilor Inaintea Lui.
Pentru aceasta, a fost izabavit, si acest talhar, din legaturi, din temnita si din moartea cea amara, prin Hristos Iisus, Domnul nostru. Caruia se cuvine slava, cinste si stapanire, impreuna cu Tatal si cu Sfantul Duh, acum si pururea si in vecii vecilor! Amin.
Sfarsitul Prologului ce cuprinde douasprezece luni, iar Celui in Treime slavit, Dumnezeului nostru, slava !
Sursa : proloagele din 31 august.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Aidan episcopul, întemeietorul manastirii din Lindesfarne.
Sfintul Aidan s-a nascut in Irlanda in ultima parte a secolului al VI-lea. A fost tuns calugar la Iona, in Scotia, in comunitatea creata mai devreme de Sf. Columba ca un ostrov sfint si pamint neintinat pentru evanghelizarea Britaniei.
Sfintul Aidan a fost ales sa evanghelizeze Northumbria datorita felului sau daruit si blind de a invata pe altii. A fost hirotonit episcop si trimis in Northumbria. A sosit la Lindesfarne in anul 635, facind din locul acesta un al doilea ostrov sfint pe coasta opusa a Britaniei, care deveni resedinta sa episcopala. A crestinat pe pagînii locului. Uneori intilnea ganguri rivale de tineri gata sa se ia la bataie. Le propovaduia Evanghelia intru Pace si ei isi lasau jos armele, erau botezati si se faceau manastiresti.
Sfintul Aidan tinea la traditiile rasaritene, care erau regula in Irlanda. El invata si practica cele mai stricte rinduieli ale postului, data Pastelui rasaritean si natura colegiala a regulii bisericesti, preferind episcopilor pe stareti.
De multe ori, Regele Oswald avea sa il insoteasca pe Sf. Aidan in peregrinarile sale de evanghelizare a tinuturilor rurale, servindu-i ca interpret. Sfintul Aidan invata, predica si incuraja in permanenta, dar conducea prin exemplu. Era cunoscut pentru asceza si pentru milostenia sa. Regele Oswin ii dadu un cal frumos pentru a-i fi de ajutor. Aidan il dadu cu toata splendoarea harnasamentului sau, unui milog care cerea de pomana. A folosit o parte din ce primea pentru a elibera sclavi din sclavie. Unii dintre acestia devenira discipolii sai.
Sf. Aidan trimise propovaduitori peste tot prin Anglia si pina in Olanda, ridicind manastiri. El a tuns si primul calugar in Northumbria, Hieu. De asemenea a convins-o pe Hilda sa ramina in Anglia si a sprijinit-o in munca ei de ridicare a manastirilor de maici peste tot prin Anglia.
Acest episcop cu frica lui Dumnezeu a infaptuit toate acestea si inca multe altele in numai saisprezece ani. A trecut la odihna intru Domnul in ziua de 31 august 651. A fost imediat salutat ca " Apostolul Northumbriei ". A fost inmormintat la Lindesfarne.
In 664, cind manastirea Lindesfarne a cazut sub presiunea Romei si a acceptat Sinodul de la Whitby, Sf. Colman a luat moastele Sf. Aidan si s-a retras la Iona, care a ramas un bastion al Crestinatatii Celte.
Tropar. Glas 5.
O, sfinte Episcop Aidan, Apostol al Nordului si lumina a Bisericii Celte, maret in smerenie, nobil in nevoie, rivnitor calugar si iubitor misionar, mijloceste pentru noi nevrednicii pentru ca Hristos Dumnezeul nostru sa miluiasca sufletele noastre.
Condacul Sf Aidan. Glasul 2.
Ai învăţat şi de a conserva doctrina lui Hristos, şi ai răspândit credinţă în întreaga Northumbria, O Sfinte Ierarhe Aidan. Neîncetat te roage lui Dumnezeu pentru noi, Tu înaintea tronului Său pentru totdeauna.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea înnoirii bisericii Preasfintei de Dumnezeu Nascatoarei, de la Neoria.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Fileort.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Diadoh.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintelor sapte fecioare din Gaza, care de sabie s-au savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor Mucenici: Mina, Faust, Andrei si Iraclie.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor patru Mucenici din Perga Pamfiliei, care siliti fiind a alerga pe asternut de carbuni aprinsi, s-au savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor trei sute saizeci si sase de Mucenici din Nicomidia, care de sabie s-au savârsit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
În aceasta zi a treizecea, facem pomenirea celor între sfinti Parintii nostri Alexandru, Ioan si Pavel cel Nou, patriarhii Constantinopolului.
Sfântul Alexandru, patriarhul Constantinopolului.
+340.
Sfantul Alexandru a fost episcop pe vremea marelui imparat Constantin ( 313 – 337 ) si a Sfantului Mitrofan, intaiul patriarh al Constantinopolului. Si era Sfantul Alexandru barbat cu multa ravna, si impodobit cu o minunata intelepciune si cu fapte bune. Cand s-au adunat la Niceea Sfintii Parinti, la cel dintai Sinod, a toata lumea ( 325 ), patriarhul Mitrofan, neputand merge, din pricina batranetilor, pe acest Sfant Alexandru l-a trimis in locul lui, ca marturisitor al dreptei credinte. Si a dovedit acolo multa pricepere impotriva ratacitei invataturi a lui Arie, incat, de mult folos au fost indrumarile date de el pentru statornicia adevarurilor dreptei credinte.
Iar, cand, dupa moartea Sfantului Mitrofan, Sfantul Alexandru a fost inaltat patriarh al Constantinopolului, el a pastorit cu parinteasca grija turma lui Hristos, ce i-a fost incredintata, fiind un bun si neadormit pastor, impotriva lupilor eretici si pagani si chiar impotriva imparatului din vremea sa, Constantiu, fiul marelui Constantin, care se lasase inselat de uneltirile partasilor lui Arie. Si asa, dupa o lunga viata de lupte si ravna, pentru apararea credintei, cand anii sai au ajuns la 98, Sfantul Alexandru s-a mutat, cu pace, catre Domnul.
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele :
Condacul 1:
Noi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idolească a celor necredincioşi, mulţumim ţie şi cântăm cântare pentru biruinţă. Celui ce a doborât pe Arie şi, cu totul, a legat limba filosofului, grăim :
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Icosul 1 :
Arătatu-te-ai din tinereţe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evan-gheliei urmând, ai părăsit părinţii şi rudele şi ai poftit viaţa cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ţie :
Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;
Bucură-te, fericite şi îngere pământesc;
Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;
Bucură-te, că acum în cer te-ai sălăşluit;
Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;
Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;
Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit trupul de patimi;
Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiţi;
Bucura-te, viţa cea bună cu rod Dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce hrăneşti cu cuvânt duhovnicesc;
Bucură-te, că din obşte ai fost ales păstor;
Bucură-te, că prin tine noi neam păzit de erezie;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 2 :
Auzit-am, Alexandre, de învăţăturile tale şi m-am minunat, căci tu te arătai a fi om prea neînvăţat şi, mai pe urmă, pe mulţi ai ruşinat în sobor cu cuvintele tale, pe care i-ai şi învăţat să cânte lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 2 :
Vrând a merge la întâiul Sobor din Niceea, după porunca Patriarhului, te-ai pregătit prin rugăciune către Dumnezeu, împodobindu-te cu fapte bune, şi - Duhul Sfânt fiind cu tine - te-ai înfăţişat. Pentru aceasta auzi de la noi :
Bucură-te, părinte, că eşti iubit de Mitrofan;
Bucură-te, Diadohe, la al său din urmă an;
Bucură-te, că în Niceea ai biruit la Sobor;
Bucură-te, sfinte, că ai fost de uimire tuturor;
Bucură-te, că ai fost cu duhul mai presus de om;
Bucură-te, că mulţime de oameni ai adus la credinţă;
Bucură-te, gură sfântă vorbitoare de adevăr;
Bucură-te, înţelepciune ce despici firul de păr;
Bucură-te, preaiubitul arhiereilor mari;
Bucură-te, următorul celor tari în credinţă;
Bucură-te, că acum petreci cu cei ce slăvesc pe Dumnezeu;
Bucură-te, că în veci cu dânşii te vei veseli;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 3 :
Te-ai arătat în lume păstor bun, Alexandre, spre mustrarea fărădelegi-lor, că tu ai ruşinat pe Arie cel orbit de erezie şi voieşti a curăţi de pe pământ toate învăţăturile lui cele nedrepte, că turma ta să o luminezi, părinte; pentru aceea cântăm lui Dumnezeu: Aliluia !
Icosul 3 :
Arătatu-te-ai tare mustrător ereziei nebunului Arie, şi îngrozindu-l pe el, i-ai zis să nu mai cârteasca împotriva Fiului lui Dumnezeu. Pentru aceea şi noi, ca unui viteaz nebiruit grăim către tine :
Bucură-te, isteţime de minte care toate le întreci;
Bucură-te, surpătorul capetelor cu minţi seci;
Bucură-te, ajutorul conducătorilor creştini;
Bucură-te, surpătorul celor plini de erezie;
Bucură-te, întărirea dogmei celor credincioşi;
Bucură-te, doborârea vorbei celor mincinoşi;
Bucură-te, că prin tine creştinii mult s-au întărit;
Bucură-te, că slăvirea idolilor ai surpat;
Bucură-te, cel ce ai smuls neghina dintre oameni;
Bucură-te, că prin tine toate relele s-au scurs;
Bucură-te, cel ce ai hrănit lumea cu cuvântul;
Bucură-te, că acum de noi toţi eşti preamărit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 4 :
O, întru tot lăudate, Ierarhe Alexandre, toiagul cel tare al bătrâneţilor, întreaga înţelepciune a povăţuirii tinerilor, povăţuitorul pruncilor, laudă a tot poporul şi cununa Bisericii, pe tine te lăudăm cântând lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 4 :
Ca să arăţi a ta mare şi fierbinte credinţă ce ai către Fiul lui Dumnezeu, nu te-ai împotrivit poruncii împăratului, când ţi sa poruncit să te întreci cu filosoful pentru dogmele cele propovăduite de apostoli; pentru aceea şi noi grăim ţie :
Bucură-te, că ai putut cu darul să legi gurile cele potrivnice;
Bucură-te, rugătorule fierbinte către Dumnezeu;
Bucură-te, fericite, de minuni făcător;
Bucură-te, că prin tine ne închinam Sfintei Treimi;
Bucură-te, totdeauna strigăm ţie, părinte;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 5 :
Către sobor mergând oarecând urâtul Arie, cu îngâmfare şi cu mândrie mare, a socotit a răzvrăti Biserica lui Hristos, iar tu, sfinte, l-ai făcut a rămâne ruşinat şi pe popor ai învăţat să cânte lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 5 :
Mergând tu, Alexandre, de la Sobor, ai venit către Mitrofan, părintele tău şi, stând înaintea lui cu smerenie, ai zis: Duhul Domnului peste mine în ziua necazului meu, că am biruit pe Arie cel rău credincios, iar sfântul părinte a zis către tine unele ca acestea :
Bucură-te, preafericite, păstorule cuvios;
Bucură-te, minunate slujitor al lui Hristos;
Bucură-te, că pe tine din pruncie te-am iubit;
Bucură-te, totdeauna alesule preaiubit;
Bucură-te, că în lume eşti de credincioşi prealăudat;
Bucură-te, că al tău nume de toţi este preamărit;
Bucură-te, următorul şi ascultătorul meu;
Bucură-te, păzitorul credinţei lui Dumnezeu;
Bucură-te, că în Biserică povaţa ta în veci va sta;
Bucură-te, că dintr-însa toţi creştinii vor gusta;
Bucură-te, că prin tine mulţimea sa mântuit;
Bucură-te, totdeauna, că Duhul Sfânt te-a umbrit;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 6 :
Minunată sa arătat viaţa ta pe pământ, Alexandre, că din vremea tine-reţilor tale ai iubit pe Domnul mai mult decât orice pe lume, pentru aceea ai fost preamărit, încredinţându-ţi-se poporul creştinesc care grăia către Domnul : Aliluia !
Icosul 6 :
De împresurările diavoleşti ai izbăvit pe oameni, părinte, cu rugăciuni-le tale şi cu râurile sudorilor tale ai stins mulţimea zeilor păgâni, iar acum, dăruindu-ne vindecări neputinţelor noastre, ierarhe, grăim ca unui păstor bun :
Bucură-te, luminarea care pe toţi luminezi;
Bucură-te, cel ce lumea către Hristos îndreptezi;
Bucură-te, izgonirea patimilor de mulţi ani;
Bucură-te, tu, balsamul şi doctorul fără bani;
Bucură-te, stingătorul dogmelor păgâneşti;
Bucură-te, temeinicirea credinţei creştineşti;
Bucură-te, cel ce cu hrană preasfinţită ne-ai păscut;
Bucură-te, că prin tine pe Hristos am cunoscut;
Bucură-te, cel ce nouă ne-ai vestit Treimea Sfântă;
Bucură-te, că adevărul prin tine sa întărit;
Bucură-te, că pentru acestea ne auzi pe noi preamărindu-te;
Bucură-te, că în ceruri cu toţi drepţii locuieşti;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 7 :
Având vicleană cunoştinţă Arie, a început a propovădui învăţături fără de Dumnezeu şi, intrând în turma ta ca un lup, a vrut să răpească, spur-cata fiară, că şi până la împăratul sa dus cu vicleşug, amăgindu-l, dar tu, cu rugăciunile tale, l-ai gonit şi ai învăţat pe toţi să cânte lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 7 :
Şi mai înainte împotrivindu-te lui Arie, celui de trei ori blestemat, ai ruşinat învăţăturile lui fără de Dumnezeu; dar a doua oară la Sobor l-ai înfruntat şi, doborându-l de tot, l-ai ruşinat, şi l-ai surpat cu rugăciunile tale, pentru aceea, ca unui viteaz şi ierarh, grăim :
Bucură-te, ierarhe, înţeleptule păstor;
Bucură-te, preasfinţite, bunule învăţător;
Bucură-te, mare arhiereu al Bizanţului;
Bucură-te, învăţătorul dogmelor lui Dumnezeu;
Bucură-te, tâlcuire a celor cu greu de priceput;
Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă sa început;
Bucură-te, stricătorul ereziei păgâneşti;
Bucură-te, vestitorul adevărului ceresc;
Bucură-te, cel ce lesne pe Arie l-ai biruit;
Bucură-te, că prin tine de erezie neam izbăvit;
Bucură-te, întărirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, stâlpul legii poporului credincios;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 8 :
Minune dumnezeiască ai arătat, fericite, celui ce a alergat la tine cu căl-dură, de tot necazul şi năvălirea izbăvind pe cei ce cu neîndoită nădejde şi cu credinţă cântă lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 8 :
Ca cel ce cu îndrăzneală păzeşti turma lui Hristos de vrăjmaşii cei vă-zuţi şi nevăzuţi, şi pe cei ce scapă sub adăpostirea ta îi aperi de năvălirea lor, Alexandre preafericite, şi pe noi, care suntem înviforaţi de gânduri şi de lucruri necuvioase, izbăveşte-ne ca să grăim ţie :
Bucură-te, ierarhe şi păstorule ales;
Bucură-te, învăţătorul cel cu cuvânt de înţeles;
Bucură-te, păzitorule al turmei celei creştineşti;
Bucură-te, gonitorul năvălirii vrăjmaşe;
Bucură-te, cârmuirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, ajutătorul poporului creştinesc;
Bucură-te, cel ce îndată alergi să ne fii de folos;
Bucură-te, cel ce stând în ceruri, pentru noi mijloceşti;
Bucură-te, mângâierea celor trişti şi necăjiţi;
Bucură-te, scutul celor deznădăjduiţi;
Bucură-te, preasfinţite, iubitul lui Dumnezeu;
Bucură-te, cuvioase, dulce părintele meu;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 9 :
Nu ne pricepem de unde să începem a-ţi aduce laudă ţie, părinte, şi ce cântare îţi vom cânta ? ! Sau cu ce cunună te vom încununa ? ! Că, aducân-du-ne aminte de smerenia şi de faptele tale cele minunate, ne spăimân-tăm ! Şi, cu nedumerire preamărindu-te, cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 9 :
Văzând Stăpânul a tot neamul omenesc pierzându-se cu erezia nebu-niei lui Arie, te-a trimis pe tine mustrător al învăţăturilor lui eretice, iar tu, părinte, ca pe un urât l-ai lepădat, stingându-l cu totul de pe faţa pământului, de aceea, pentru unele ca acestea, grăim ţie :
Bucură-te, Alexandre, luptătorule îndrăzneţ;
Bucură-te, pierzătorul lui Arie cel semeţ;
Bucură-te, că ai stins clevetirea filosofului;
Bucură-te, că ai învins cu totul pe eretici;
Bucură-te, îngrădirea gurilor care hulesc;
Bucură-te, ruşinarea tuturor care clevetesc;
Bucură-te, adevărat slăvitor al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, îndreptător al credinţei celei sfinte;
Bucură-te, apărarea dogmelor apostoleşti;
Bucură-te, gonitorul închinării păgâneşti;
Bucură-te, bucuria poporului creştinesc;
Bucură-te, că toţi cei din obştea creştinilor se fălesc cu tine;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 10 :
Auzit-am pe înşişi ereticii grăind şi pe filosofi spunând tuturor minuni-le tale pe care le-ai făcut cu dânşii, părinte şi, în unire intrând, am prea-mărit puterea cea dată ţie de la Dumnezeu, că tu, ca un bun păstor, de-grab alergi către cei ce te roagă pe tine şi pentru toţi te rogi lui Dumnezeu Stăpânului, cântându-I : Aliluia !
Icosul 10 :
Izbăveşte-ne, părinte, cu rugăciunile tale, ca şi pe turma ta, de erezia lui Arie; auzi-ne, preacuvioase, precum ascultând pe împăratul, ai ruşinat pe filosoful cel mincinos; dă-ne mâna de ajutor, Sfinte Alexandre, precum ai dat şi părinţilor la sobor împotriva lui Arie, nouă celor ce grăim :
Tu eşti păstorul cel bun, Alexandre ierarhe, care turma ta ai povăţuit-o către păşune duhovnicească şi din izvorul raiului ai adăpat-o pe dânsa, învăţând-o să cânte lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 11 :
Pom al raiului fiind, fericite, cu stâlpări de rugăciune neîncetată către Dumnezeu, învredniceşte-ne şi pe noi a ne adăposti sub umbra aceluia, ca să grăim ţie aşa :
Bucură-te, cel ce ţi-ai pus sufletul tău pentru noi;
Bucură-te, cuvioase, cel ce ne umbreşti de rău;
Bucură-te, cel ce turma ta o păzeşti şi o adăposteşti;
Bucură-te, cel ce şi acum grabnic ne ajuţi pe noi;
Bucură-te, că acum te-ai învrednicit de cele înalte;
Bucură-te, că Stăpânul sufletul ţi-a îndulcit;
Bucură-te, bucuria cereştilor heruvimi;
Bucură-te, veselia îngerilor şi serafimilor;
Bucură-te, cel ce priveşti veşnic preasfinţitul rai;
Bucură-te, că într-însul luminat te preamăreşti;
Bucură-te, grăim ţie, ierarhe al lui Hristos;
Bucură-te, şi trimite credincioşilor folos;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 12 :
Mintea ta cea întru tot cinstită pe Arie cel stricat la minte l-a ruşinat şi, prin înţelepciune, ai surpat mulţimea zeilor păgâni; rugămu-te, surpă şi acum pe toţi vrăjmaşii şi împotrivitorii bunilor conducători, că bucurân-du-ne să cântăm lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul 12 :
Cu inima ne-am spăimântat, cu sufletul ne-am cutremurat de faptele tale cele minunate, Ierarhe Alexandre, de aceea, dezlegându-ne limba, pe cât ne pricepem, grăim către tine aşa :
Bucură-te, Ierarhe Alexandre, păstorul cel minunat;
Bucură-te, cel ce în lume lucruri preamărite ai lucrat;
Bucură-te, înţelepte, cel cu Duh dumnezeiesc;
Bucură-te, gură sfântă, cu cuvânt ritoricesc;
Bucură-te, că prin tine Arie a fost biruit;
Bucură-te, că ai nimicit erezia cea rea;
Bucură-te, că păgânii de tine s-au ruşinat;
Bucură-te, că în lume vei fi veşnic lăudat;
Bucură-te, că credinţa prin tine a înflorit;
Bucură-te, că prin trudă ai adus rod însutit;
Bucură-te, că acum te-a încununat Hristos;
Bucură-te, totdeauna îţi grăim ţie neîncetat;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Condacul 13 :
O, păstorule prea bun, cu umilinţă dintru adâncul inimii ne rugăm: auzi-ne pe noi care, aducând această puţină rugăciune din învăpăierea sufletelor noastre, cădem către tine; fii mijlocitor către Prea-milostivul Dumnezeu ca să stingă cugetele viclene ale vrăjmaşilor noştri şi să ne izbăvească de toată nevoia şi necazul care tulbură odihna şi liniştea vieţii noastre, iar noi, lăudându-L pe Dumnezeu Îi cântăm : Aliluia !
Apoi se zice iarăşiIcosul 1 :
Arătatu-te-ai din tinereţe cinstitor de Dumnezeu, că cuvântului Evan-gheliei urmând, ai părăsit părinţii şi rudele şi ai poftit viaţa cea mai bună, luând jugul Domnului; pentru unele ca acestea grăim ţie:
Bucură-te, ierarhe sfinte, omule ceresc;
Bucură-te, fericite şi îngere pământesc;
Bucură-te, că în lume mărirea nu te-a amăgit;
Bucură-te, că acum în cer te-ai sălăşluit;
Bucură-te, că smerenia te-a adus la cele înalte;
Bucură-te, că ai supus cu totul pe eretici;
Bucură-te, cel ce ţi-ai păzit trupul de patimi;
Bucură-te, că de tine demonii au fost biruiţi;
Bucura-te, viţa cea bună cu rod Dumnezeiesc;
Bucură-te, cel ce hrăneşti cu cuvânt duhovnicesc;
Bucură-te, că din obşte ai fost ales păstor;
Bucură-te, că prin tine noi neam păzit de erezie;
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Si Condacul 1 :
Noi, turma ta, prin vitejia ta, ierarhe, izbăvindu-ne de mărirea idoleas-că a celor necredincioşi, mulţumim ţie şi cântăm cântare pentru biruinţă. Celui ce a doborât pe Arie şi, cu totul, a legat limba filosofului, grăim :
Bucură-te, Sfinte Ierarhe Alexandre !
Sfântul Ioan, patriarhul Constantinopolului.
Desi nu mai stim azi pe care din sfintii patriarhi de Constantinopol cu numele de Ioan praznuim in aceasta zi, se pare ca este vorba de Ioan al VIII-lea Xiphilinos, care a pastorit intre anii 1064 si 1075, când a murit, în vârsta de 65. Originar din Trebizonda, el si-a facut studiile la Constantinopol, unde a fost prieten cu Mihail Pselos[1], dar fara sa impartaseasca cu el pasiunea pentru filosofia neoplatonica ce l-a si condus la erezie. Cum Ioan era foarte invatat in stiintele juridice, i s-a încredintat catedra de drept a Universitatii imperiale pe care Pselos se straduia sa o ridice la înaltimea de altadata. Dar in urma unor intrigi de la curte, Ioan este nevoit sa paraseasca capitala si, dupa ce a luat harna monahala, a trait zece ani intr-o manastire din Muntele Olimp al Bitiniei. La moartea Patriarhulu Constantin Lichoudes, Ioan a fost chemat de împaratul Constantin Doukas[2] si sfintit Patriarh Ecumenic, impotriva retinerilor sale. In acele vremuri tulburi, când expansiunea turcilor seleucizi devenea din ce in ce mai amenintatoare, patriarhul Ioan, om al pacii si al impacarii, s-a straduit sa refaca legaturile cu Biserica armeama. A trait toata viata intr-o mare saracie si intr-o desavârsita curatie. Dadea milostenie tot ce avea, facea distributii publice de cele necesare vietii si ajuta la intretinerea si refacerea bisericilor. Slujea zilnic Sfânta Liturghie, în ciuda criticilor unor alti episcopi, mai lumesti, si era stralucitor in interpretarea dogmelor si canoanelor Bisericii.
Sfântul Patriarh Pavel al IV-lea zis cel Tânar era originar din Cipru. El a fost mai întâi citet, si, stralucind cu cuvintele si faptele sale virtuoase, a fost ales Patriarh, impotriva vointei sale, in cea dea doua Duminica a Postului Mare din anul 780, dupa o lunga perioada în care tronul de patriarh a fost neocupat, din cauza tulburarilor ereziei iconoclaste. Sub presiunea împaratului persecutor Leon al IV-lea Kazarul, Pavel a trebuit sa semneze un document in care declara ca nu va accepta cultul icoanelor. Dar împaratul a murit la putina vreme dupa hirotonirea lui, asa încât a putut sa retracteze cele semnate cu forta. Totusi, erezia continua sa se raspândeasca, iar el, batrân si bolnav, se vedea neputincios a-i face fata, asa încât a preferat sa renunte la slujirea de Patriarh si sa se retraga la Manastirea lui Flor, fara sa o previna insa pe imparateasa regenta, Sfânta Irina[3]. Decum au aflat, împarateasa si fiul ei Constant al VI-lea s-au dus la sfântul episcop si l-au întrebat de ce a plecat. Fericitul Pavel, în lacrimi, le-a raspuns : " Nu ar fi trebuit sa accept sa fiu in fruntea unei Biserici care se separa de impartasirea cu celelalte scaune patriarhale ". Plini de intristare si de amaraciune, suveranii au trimis o ambasada de patricieni si membrii ai Senatului, ca sa încerce sa-l convinga sa revina. Dar el le-a raspuns cu hotarâre: "Daca nu adunati un Sinod Ecumenic care sa corecteze eroarea care este în mijlocul nostru, atunci nu este nicidecum mântuire pentru voi ". Si cum ei il intrebau de ce a acceptat sa semneze cu împaratul eretic, Pavel le-a raspuns : " Tocmai din aceasta cauza plâng si ma tânguiesc acum si m-am horarât sa ma pocaiesc, rugându-l pe Dumnezeu sa ma pedepseasca pentru ca nu am predicat adevarul de frica nebuniei voastre ". A adormit cu pace doua sau trei luni dupa aceasta ( 784 ), aducând mare doliu la palat si printre ortodocsi, caci toti il admirau pentru virtutea si credinta sa. Iar datorita acestei hotarâri si mustrari a lui, împarateasa si patriarhul ce i-a urmat, Sfântu Tarasie[4], au inceput pregatirea celui de-al VII-lea Sinod Ecumenic, care a restabilit cultul icoanelor în anul 787.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfantului Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei.
Sfantul Mitropolit Varlaam a pastorit Mitropolia Moldovei intre anii 1632-1653, in timpul domnitorilor Alexandru Ilias, Miron Barnovschi, Moise Movila si Vasile Lupu.
Provenind dintr-o familie de razesi, care se numea Motoc, din Borcesti, sat disparut situat langa Targu-Neamf, Mitropolitul Varlaam s-a nascut in jurul anului 1590. Numele sau de botez a fost Vasile.
Din tinerete si-a indreptat pasii spre Schitul Zosim de pe valea paraului Secu, unde a invatat carte si limbile slavona si greaca. Pe aceeasi vatra, Vornicul Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana au ctitorit in 1602 Manastirea Secu in care a inceput sa functioneze si o scoala.
Tanarul Vasile Motoc a intrat in obstea noii manastiri, unde a fost calugarit cu numele de Varlaam. Fiind bun povatuitor, a fost numit egumen al manastirii. Cu multa osardie, cuviosul Varlaam s-a adancit in tainele cartilor, traducand Scara (Leastvita) Sfantului Ioan Scararul (1618). Apoi, pentru stradaniile si virtutile sale el a fost cinstit cu rangul de arhimandrit.
Ajungand sfetnic de incredere al domnitorului Miron Barnovschi, in anul 1628, arhimandritul Varlaam este trimis la Kiev si Moscova in vederea cumpararii de icoane pentru manastirile Dragomirna si Barnova si pentru biserica ctitorita de domnitor in Iasi. Savarsind aceasta, Varlaam s-a intors in tara, dar primind vestea mortii Mitropolitului Anastasie Crimca (1629) si pe cea a inlaturarii domnului Miron Barnovschi, s-a retras la Manastirea Secu.
In anul 1632, in timpul domniei voievodului Alexandru Ilias, prin lucrarea lui Dumnezeu, arhimandritul Varlaam a fost chemat sa pastoreasca Mitropolia Moldovei in locul Mitropolitului Atanasie (1629-1632), care s-a mutat la cele vesnice si a fost inmormantat la Manastirea Bistrita, Neamt.
Noul Mitropolit unea invatatura cu rugaciunea si cuvantul intelept cu fapta cea buna. In timpul pastoririi invatatului Mitropolit Varlaam, Mitropolia Moldovei s-a bucurat de mult ajutor din partea binecredinciosului domnitor Vasile Lupu.
Sprijinit si de Sfantul Mitropolit Petru Movila al Kievului, Mitropolitul Varlaam a infiintat prima tipografie romaneasca din Moldova, in anul 1640, pe care a instalat-o la Manastirea “Sfintii Trei Ierarhi” din lasi.
Intelept aparator al dreptei credinte si al unitatii Bisericii Ortodoxe in vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat indeaproape de organizarea Sinodului de la lasi din anul 1642, care a indreptat si aprobat Marturisirea de credinta alcatuita de Mitropolitul Petru Movila al Kievului in 1638, pentru a da clerului si credinciosilor ortodocsi o calauza in lupta lor impotriva ratacirilor de la Sfanta Traditie a Bisericii.
Vrednicul Mitropolit Varlaam al Moldovei era pretuit atat in tara, cat si in afara ei. Astfel, pentru evlavia si intelepciunea sa, Mitropolitul Varlaam s-a numarat, in anul 1639, intre cei trei candidati propusi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.
Ca un pastor bun si harnic, Mitropolitul a tiparit la Iasi mai multe carti de slujba si de aparare a credintei ortodoxe, si anume: Cazania, Cele sapte taine, Raspunsul impotriva catehismului calvinesc, Pravila, Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu si altele.
Lucrarea sa intitulata Cazania sau Carte romaneasca de invatatura la duminicile de peste an, la praznice imparatesti si la sfinti mari (1643) a fost prima carte romaneasca tiparita in Moldova, numarandu-se pana astazi intre cele mai de seama scrieri din istoria vechii culturi romanesti. Ea s-a raspandit in toate provinciile romanesti, dar mai ales in Transilvania, unind in cuget si credinta pe romanii locuind de o parte si de alta a muntilor Carpati.
In timpul pastoririi Mitropolitului Varlaam al Moldovei a fost zidita frumoasa biserica a Manastirii “Sfintii Trei Ierarhi” din Iasi, ctitoria cea mai de seama a domnitorului Vasile Lupu. In aceasta biserica, sfintita in anul 1639, Mitropolitul Varlaam slujea adeseori si binevestea Evanghelia lui Hristos cu ravna si intelepciune.
In anul 1641, in aceasta biserica, evlaviosul Mitropolit Varlaam a asezat moastele Cuvioasei Parascheva, daruite domnitorului Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de Constantinopol, in semn de recunostinta pentru ajutorul oferit de el acesteia, in vremea Patriarhului ecumenic Partenie. Prin evlavia sa, Mitropolitul Varlaam a sporit mult in randurile credinciosilor cinstirea Sfintei Cuvioase Parascheva.
Pentru a intari credinta ortodoxa si a-i lumina pe tineri, Mitropolitul Varlaam l-a indemnat pe domnitorul Vasile Lupu sa intemeieze la lasi, in anul 1640, prima scoala de grad inalt din Moldova, dupa modelul Academiei duhovnicesti de la Kiev, infiintata acolo de Sfantul Ierarh Petru Movila.
Noul asezamant de cultura din Moldova, in care se preda in limbile greaca, slavona si romana, se afla in incinta Manastirii “Sfintii Trei Ierarhi” din Iasi, avand la inceput si profesori trimisi de Mitropolitul Petru Movila al Kievului, ca semn ca nu si-a uitat patria sa, Moldova.
Dupa ce domnitorul Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc in anul 1653, Mitropolitul Varlaam, dornic de liniste si de rugaciune, s-a retras la manastirea sa de metanie, Secu, dupa cum marturiseste cronicarul Miron Costin, Vrednicul Mitropolit a mai trait patru ani, in smerenie, in rugaciune si in vietuire sfanta, stramutandu-se la vesnicele locasuri catre sfarsitul anului 1657. Toate cele agonisite in timpul vietii sale le-a daruit Manastirii Secu.
Marele Mitropolit Varlaam al Moldovei a fost inmormantat in zidul de miazazi al bisericii Manastirii Secu.
Pentru ravna sa in apararea dreptei credinte, pentru vietuirea sa sfanta si pentru lumina duhovniceasca pe care a daruit-o poporului roman dreptcredincios, la propunerea Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, in data de 12 februarie 2007, Sfantul Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane a inscris in randul sfintilor din calendar pe invatatul Mitropolit Varlaam al Moldovei, cu zi de pomenire la 30 august.
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele :
Condacul 1 :
Vrednicului pastor al Bisericii Moldovei si ravnitorului Ierarh Varlaam lauda de multumire ii aducem noi, nevrednicii, ca acesta a stralucit cu intelepciunea si cu virtutile intre ierarhii Bisericii stramosesti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejita a slavei Sale in ceruri, de unde se I roaga pentru cei ce-i canta: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Icosul 1 :
Din tinerete, Dumnezeu te-a harazit sa fii vas ales ai harului Sau, caci bine credinciosii tai parinti, de bun neam, ti-au sadit in suflet iubirea de Hristos si de invataturile Lui, incat ai ales sa mergi pe calea virtutilor si a cunoasterii de Dumnezeu, pentru care iti aducem aceste laude :
Bucura-te, cel ce ai fost zamislit ca rod al rugaciunii,
Bucura-te, floare rara odraslita in tinuturile Neamtului;
Bucura-te, ca la Botez ai primit numele Marelui Vasile,
Bucura-te, mangaiere pentru bunii tai parinti,
Bucura-te, ca din pruncie sufletul tau a fost locas al Duhului Sfant,
Bucura-te, ca ai ascultat pe ingerul pazitor, care ti-a calauzit pasii copilariei,
Bucura-te, ca dragostea de Dumnezeu a impodobit chipul tau,
Bucura-te, minte treaza si inteleptita de Duhul Sfant;
Bucura-te, suflet luminat de Soarele Hristos,
Bucura-te, ca far calauzitor ti-a fost dreapta credinta,
Bucura-te, cel ce te-ai hranit din dulceata Sfintelor Scripturi,
Bucura-te, cel ce nu ti-ai lipit inima de desertaciunile lumii;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul 2 – lea :
Credinta cea dreapta avand, ai facut-o lucratoare prin iubire in sufletul tau si, luminat fiind de harul Duhului Sfant, ai trait pe pamant, inca din frageda pruncie, asemenea ingerilor, cantand neincetat lui Dumnezeu, Cel in Treime laudat : Aliluia !
Icosul al 2 – lea :
A scultand cuvantul Iui Hristos, care Cel ce voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine si sa-Mi urmeze, prin voia Iui Dumnezeu, ai parasit casa parinteasca si, asemenea prorocului Ilie oarecand la paraul Cherit, te-ai adapostit Ia Schitul Zosim pe Valea Secului, pentru a te darui il vietii sihastresti, placuta Iui Dumnezeu. Minunandu-ne de buna ta alegere, iti cantam unele ca acestea :
Bucura-te, doritor de viata isihasta;
Bucura-te, ca ai dorit primirea ingerescului chip;
Bucura-te, urmator si implinitor al poruncilor lui Hristos
Bucura-te, vas ales in care s-a turnat apa Duhului Sfant,
Bucura-te, candela aprinsa in obstea Schitului Zosim;
Bucura-te, piatra zidita pe Piatra Hristos,
Bucura-te, tanar iubitor de nevointa;
Bucura-te, suflet luminat de razele iubirii dumnezeiesti,
Bucura-te, pustnic vrednic si inger intraripat,
Bucura-te, viata placuta lui Dumnezeu si oamenilor,
Bucura-te, minte plina de intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, ca ti-ai impodobit viata cu sfintele osteneli;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 3 – lea :
Inzestrat de Dumnezeu cu minte veghetoare si inteleapta, fericite Parinte, te-ai aratat sarguitor impletind ostenelile calugaresti cu deprinderea limbilor in care s-au scris invataturile si dogmele Sfintilor Parinti. Drept aceea, ai talcuit, in limba poporului tau, din si intelepciunea Sfantului Ioan Scararul, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !
Icosul al 3 – lea :
Zis-a Domnul : Asa sa lumineze Iumina voastra inaintea oamenilor, ca ei, vazand faptele voastre cele bune, sa slaveasca pe Dumnezeu, Care este in ceruri. Tu, Sfinte Varlaam, aprinzandu-te din Iumina lui Hristos, te-ai facut lumina pentru cei din vremea ta, incat numele tau a fost cunoscut in toate tinuturile Moldovei si toti se minunau de intelepciunea data tie de Dumnezeu, pentru care noi te laudam, zicand :
Bucura-te, lumina aprinsa din lumina Iui Hristos,
Bucura-te, intruchipare a virtutilor crestinesti,
Bucura-te, rau de apa vie spre viata cea vesnica,
Bucura-te, fantana din care se adapa cei insetati de invataturi;
Bucura-te, hrana duhovniceasca pentru cei flamanzi de dreptate,
Bucura-te, talcuitor al invataturilor Sfintilor Parinti,
Bucura-te, datator de liniste sufleteasca;
Bucura-te, aducator de pace din pacea lui Hristos;
Bucura-te, pilda monahilor si credinciosilor evlaviosi;
Bucura-te, indreptator credintei si chip blandetilor,
Bucura-te, invatator al infranarii si ajutator al neputinciosilor,
Bucura-te, cel ce aduci nadejde si caldura sufleteasca,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evaneheliei lui Hristos !
Condacul al 4 – lea :
Ajungand sfetnic de incredere al voieozilor timpului tau, acestia ti-au incredintat soliri in alte tari, pe care le-ai implinit cum se cuvine, fara ca grijile lumii sa-ti rapeasca din minte smerita cugetare, fi rugaciunea curata sl gandul la Dumnezeu, Caruia ii cantai neincetat : Aliluia !
Icosul al 4 – lea :
Dumnezeu Cel negrait si necuprins cu gandul, nevazut, neajuns, pururea fiind si acelasi fiind, de Ia care vine toata darea cea buna si tot adevarul, te-a aks pe tine sa fii js pastor al Bisericii Moldovei. Drept aceea, domnitorul tarii si sfetnicii sai, urmatori facandu-se sfatului Celui Atotputernic, te-au randuit pastor al turmei celei cuvantatoare, iubitoare de Hristos, incredintandu-ti toiagul vladicesc de la Iasi. Minunandu-ne de darul pe care ti l-a dat de la Dumnezeu, iti cantam asa :
Bucura-te, vrednicule pastor al Bisericii Moldovei;
Bucura-te, arhiereasca slujire prin care ti-ai impodobit haina sufletului;
Bucura-te, dreptar al slujirii arhieresti,
Bucura-te, ales al lui Dumnezeu Cel in Treime laudat,
Bucura-te, invatator, pastor si sfintitor al credinciosilor,
Bucura-te, propovaduitor al Evangheliei lui Hristos,
Bucura-te, slujitor al Adevarului si om al dreptatii,
Bucura-te, potir in care s-a turnat harul Duhului Sfant,
Bucura-te, glasul Cuvantului auzit in Biserica Moldovei,
Bucura-te, rob al lui Hristos si prieten al sfintilor,
Bucura-te, preaintelept semanator al cuvintelor mantuitoare,
Bucura-te, uns al lui Hristos si urmas al Apostolilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 5 – lea :
Incredintandu-ti-se tronul vrednicilor mitropoliti ai Moldovei Ierarhe Varlaam, plin de putere dumnezeiasca ai randuit cu buna chibzuinta toata lucrarea Bisericii si nu te-ai despartit de ostenelile calugaresti, ci cu multa dragoste ai impletit munca si rugaciunea ca sa dobandesti harul lui Dumnezeu, cantand : Aliluia !
Icosul al 5 – lea :
Putere de la Dumnezeu ai primit, bunule pastor, nu numai pentru a chivernisi viata Bisericii Moldovei, ci si pentru a marturisi credinta cea dreapta a Mantuitorului Hristos; caci te-ai aratat limba graitoare a inaltei teologii, propovaduind lumii dreapta cinstire de Dumnezeu, aparand-o de invataturile ereticesti. Pentru aceasta te cinstim si
Bucura-te, raza a teologiei care a luminat sufletul :
Bucura-te, risipitor al intunericului eresurilor,
Bucura-te, cuget impartasit cu intelepciune dumnezeiasca,
Bucura-te, oglinda fara pata a lucrarii lui Dumnezeu,
Bucura-te, rau al lui Dumnezeu prin care curge harul,
Bucura-te, cel ce inmiresmezi Ortodoxia cu dumnezeiestile cuvinte;
Bucura-te, aparatorule fierbinte al dreptei credinte;
Bucura-te, alauta a Duhului Sfant;
Bucura-te, grai cu rasunet placut al talcuirilor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, ierarh intelept si pastor milostiv,
Bucura-te, cel ce ai indepartat invataturile cele gresite;
Bucura-te, cel ce ai vestit minunile lui Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 6 – lea :
Lucrarea invatatoreasca din Biserica lui Hristos ai implinit-o cu multa ravna, Sfinte Ierarhe Varlaam, incat glasul tau inteleptit de Dumnezeu s-a auzit in toata Ortodoxia, iar pastoritii tai s-au impartasit din intelepciunea ta multumind lui Dumnezeu si cantand : Aliluia !
Icosul al 6 – lea :
Luminat fiind de Dumnezeu, ai talcuit, cuvintele vietii vesnice ale Evangheliei lui Hristos. Cazania ta, prealuminate Ierarhe, a devenit izvor de invatatura spre cunoasterea lui Dumnezeu pentru intreg poporul din toate provinciile romanesti. Drept aceea, socotindu-te apostol si dascal al neamului nostru, te laudam, zicand :
Bucura-te, ctitorul cartii romanesti de invatatura,
Bucura-te, talcuitor inspirat al Evangheliei,
Bucura-te, cunoscator al tainelor Sfintei Scripturi,
Bucura-te, luminator al poporului roman,
Bucura-te, aparator al dreptei credinte,
Bucura-te, vrednic urmas al Apostolilor,
Bucura-te, vas ales al Duhului Sfant,
Bucura-te, trambita de aur a dumnezeiestilor glasuiri,
Bucura-te, stanca neclintita in calea furtunilor,
Bucura-te, ritor intelept al Cuvantului,
Bucura-te, ostenitor impreuna cu Sfantul Ierarh Petru Movila,
Bucura-te, amvon al sfintei intelepciuni,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 7 – lea :
Tulburata fiind Biserica dreptmaritoare de invataturi straine, la Sinodul de la Iasi, ca oarecand la Sinoadele ecumenice, s-a lamurit dreapta credinta. Tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, ai fost diriguitorul acestui sinod, dand slava lui Dumnezeu si cantand : Aliluia !
Icosul al 7 – lea :
Inteleptiti de Dumnezeu, ierarhii Sinodului de la Iasi s-au aratat aparatori ai dreptei credinte si luptatori pentru unitatea Bisericii Ortodoxe, iar cu luminarea Sfantului Duh au cercetat Marturisirea de credinta a Sfantului Mitropolit Petru Movila, care a fost apoi indreptar pentru toata Ortodoxia. Ca unul ce ai fost intelept diriguitor al Sinodului, Sfinte Ierarhe Varlaam, primeste de la noi aceasta cantare :
Bucura-te, lauda stralucita a ierarhilor,
Bucura-te, dumnezeiesc aparator al adevaratei credinte,
Bucura-te, stalp neclintit al Bisericii dreptmaritoare,
Bucura-te, diriguitor al Sinodului de la Iasi,
Bucura-te, marturisitor statornic al Sfintelor Taine;
Bucura-te, ochi veghetor al Bisericii;
Bucura-te, privighetoare a Ortodoxiei cea frumos glasuitoare,
Bucura-te, vultur al teologiei celei inalte,
Bucura-te, dascal iscusit al preotimii,
Bucura-te, povatuitor al monahilor,
Bucura-te, fulger care risipesti norii intunecati ai eresurilor,
Bucura-te, pastor luminat al credinciosilor,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 8 – lea :
Impreuna cu Vasile Voievod te-ai ingrijit, Sfinte Ierarhe, ca sa aduci in biserica Sfintilor Trei Ierarhi din Iasi, pe care tu insuti ai sfintit-o, moastele Sfintei Cuvioasei Maicii noastre Parascheva, cea mult folositoare. Asezandu-le in preafrumoasa ctitorie, impreuna cu tot poporul, cu multa evlavie, ai cantat lui Dumnezeu, Cel minunat intru sfintii Sai : Aliluia !
Icosul al 8 – lea :
Slujitor al Preasfintei Treimi, cinstitor neindoielnic al Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu si prieten al sfintilor, nu ai pregetat, Parinte, a innoi locasurile inchinate lor, in care ai propovaduit, cu timp si fara timp, Cuvantul Mantuitorului Hristos. Pentru aceasta iti cantam :
Bucura-te, ca ai fost patruns de harul Sfintei Treimi,
Bucura-te, cel ce dai lumina oamenilor din lumina lui Hristos,
Bucura-te, cel ce imparti daruri ceresti din darul Duhului Sfant,
Bucura-te, prieten al ierarhilor, cuviosilor si mucenicilor,
Bucura-te, pastorule cel harnic al turmei lui Hristos;
Bucura-te, cel laudat impreuna cu Sfintii Ierarhi Petru Movila al Kievului si Dosoftei al Moldovei;
Bucura-te, cel impreuna cinstit cu toti sfintii romani,
Bucura-te, sfetnicul de taina al lui Vasile Voievod;
Bucura-te, bogatie de sfanta intelepciune,
Bucura-te, vedere patrunzatoare a tainelor dumnezeiesti;
Bucura-te, albina cautatoare de nectar duhovnicesc,
Bucura-te, aparator si sprijinitor al poporului obidit;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 9 – lea :
Credinta cea dreapta pazind, calatoria savarsind, bogat in fapte bune, Ierarhe Varlaam, dupa voia lui Dumnezeu, te-ai intors la Manastirea Secu, unde ti-ai dat sufletul in mainile Dreptului Judecator, si primind cununa nevestejita a slavei Sale, ai multumit, cantandu-I : Aliluia !
Icosul al 9 – lea :
Mormantul tau din zidul bisericii Sfantului Ioan Botezatorul de la Manastirea Secu izvoraste lumina si vindecari. Pentru aceea, de veacuri, monahii iscusiti si ravnitori tin aprinsa candela rugaciunilor in biserica odihnei tale. Acelora si noua cere de la Dumnezeu ajutor si ocrotire, ca sa iti cantam :
Bucura-te, ocrotitorul si ajutatorul vietuitorilor Manastirii Secu;
Bucura-te, cel ce unesti cele de jos cu cele de sus;
Bucura-te, cel numarat in soborul sfintilor nemteni;
Bucura-te, sluga buna si credincioasa primita in bucuria Stapanului Hristos,
Bucura-te, cel care neincetat ai purtat grija de pastoritii tai,
Bucura-te, cel ce petreci in lumina negraita a slavei lui Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce trimiti binecuvantare pe pamant,
Bucura-te, cel ce ti-ai savarsit viata slujind lui Hristos;
Bucura-te, cel ce ai fost imbracat cu haina de lumina;
Bucura-te, ca impreuna cu Maica Domnului si cu toti sfintii te odihnesti in camara lui Hristos;
Bucura-te, ierarhe iubitor de tara si de neam;
Bucura-te, ca toti credinciosii te cinstesc dupa cuviinta;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 10 – lea :
Pe Hristos pe care L-ai marturisit ca Domn si Dumnezeu si Mantuitor al lumii, il vezi acum fata catre fata in imparatia cerurilor si te bucuri de slava cea negraita a luminii celei intreit stralucitoare, pregatita din veci celor care au iubit, pe pamant, bunacuviinta Casei Sale. Indulcindu-te, Sfinte, de darurile ceresti, impreuna cu ingerii canti : Aliluia !
Icosul al 10 – lea :
Laudam nevointele tale, Preaintelepte Varlaam, cinstim sfintele tale moaste, urmam sfaturile si invataturile tale lasate noua mostenire, cantam cu bucurie incununarea ta in ceruri si, cu osardie, te rugam, Sfinte Parinte, sa ne ajuti in vremea necazurilor si a ispitelor ce ne vin de la trup, de la lume si de la diavol, ca sa putem canta :
Bucura-te, rugatorule pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, vindecatorule de boli al celor care se roaga cu credinta;
Bucura-te, ocrotitor al monahilor si al sihastrilor,
Bucura-te, sprijinitor al saracilor si al vaduvelor,
Bucura-te, intelept povatuitor al tinerilor,
Bucura-te, ajutator al orfanilor si strainilor,
Bucura-te, dezlegator al blestemelor si juramintelor,
Bucura-te, risipitor al intunericului minciunii,
Bucura-te, aducator de belsug duhovnicesc,
Bucura-te, liman al celor pierduti in valtoarea ispitelor,
Bucura-te, mangaiere a celor intristati si deznadajduiti,
Bucura-te, purtatorule de Dumnezeu,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 11 - lea :
Cum vom putea sa te laudam, dupa cuviinta, pentru virtutile tale, Sfinte Parinte, noi care nu ne-am sarguit indeajuns sa ne apropiem de dragostea lui Hristos, asa cum tu ai facut? De aceea, te rugam sa ceri de la Dumnezeu indurare, mila si har pentru noi, ca sa putem canta impreuna cu tine : Aliluia !
Icosul al 11 – lea :
Te rugam, Sfinte Ierarhe, sa ne ajuti a pastra neatinsa de rataciri credinta stramoseasca si toate predaniile ei, te rugam, Parinte, sa trimiti de la Dumnezeu pastorilor nostri intelepciune si multa staruinta in lucrarea incredintata lor de Hristos, cere, prealuminate, de la Dumnezeu sa apere tara noastra de primejdii si necazuri, iar noua sa ne daruiasca evlavie pentru a-ti canta :
Bucura-te, podoaba nepretuita a Bisericii stramosesti,
Bucura-te, marturisitor al lui Hristos,
Bucura-te, lauda a monahilor nemteni si bucurie a credinciosilor,
Bucura-te, rugator pentru mantuirea sufletelor noastre,
Bucura-te, floare rasadita in gradina Maicii Domnului,
Bucura-te, savarsitor al faptelor bune,
Bucura-te, faclie care luminezi calea spre Hristos,
Bucura-te, chip plin de har dumnezeiesc,
Bucura-te, suflet scaldat in lumina cereasca,
Bucura-te, sfant intre ierarhii Moldovei,
Bucura-te, intarire a credinciosilor si mangaiere a celor pacatosi;
Bucura-te, cel ce esti in ceruri rugator catre Domnul;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 12 – lea :
" Minunat este Dumnezeu intre sfintii Sai ", dar cu adevarat minunat esti si tu, Sfinte Ierarhe Varlaam, intre sfintii neamului nostru romanesc, binecuvantat de Dumnezeu pentru rugaciunile sfintilor lui, stim, Sfinte Parinte, ca moastele tale ocrotesc glia tarii noastre, iar invatatura ta sporeste credinta fiilor neamului care, luand pilda de la tine, canta lui Dumnezeu, Celui ce te-a preamarit : Aliluia !
Icosul al 12 – lea :
Soborul ierarhilor, cetele preotilor si ale monahilor si obstea binecredinciosilor nu vor inceta a vesti faptele tale, savarsite pentru poporul din care ai rasarit si pentru Biserica lui Hristos pe care ai slujit-o cu dragoste. Nadajduim, Ierarhe Sfinte, ca nu vei inceta sa fii rugator fierbinte la Bunul Dumnezeu ca sa ocroteasca de toata primejdia pe cei care savarsesc cu dragoste sfanta pomenirea ta si-ti canta :
Bucura-te, arhipastor iubit de toata suflarea romaneasca,
Bucura-te, strajer care veghezi la hotarele tarii noastre,
Bucura-te, impreuna-vorbitorule cu ingerii si in ceruri;
Bucura-te, fierbinte ajutator celor ce poarta numele tau,
Bucura-te, povatuitor al voievozilor si al conducatorilor evlaviosi;
Bucura-te, propovaduitor binecuvantat de Dumnezeu,
Bucura-te, cel cinstit de intreg neamul romanesc;
Bucura-te, cel ce ai adunat nectar din florile Sfintei Scripturi;
Bucura-te, cel ce te hranesti din bunatatile raiului,
Bucura-te, cel ce stralucesti in ceata ierarhilor,
Bucura-te, prieten si casnic al lui Dumnezeu,
Bucura-te, cel ce ne ajuti in zilele sfarsitului nostru,
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Condacul al 13 – lea :
O, intru tot laudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfant mitropolit al Ortodoxiei romanesti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de stramtorare sa fii marturisitor si aparator al credintei stramosesti, noua, celor ce savarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta, roaga-te lui Dumnezeu sa ne daruiasca izbavire din nevoi si din necazuri, iar la vremea sfarsitului, sa ne primeasca la limanul mantuirii si, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
O, intru tot laudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfant mitropolit al Ortodoxiei romanesti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de stramtorare sa fii marturisitor si aparator al credintei stramosesti, noua, celor ce savarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta, roaga-te lui Dumnezeu sa ne daruiasca izbavire din nevoi si din necazuri, iar la vremea sfarsitului, sa ne primeasca la limanul mantuirii si, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
O, intru tot laudate, Ierarhe al lui Hristos, Varlaam, sfant mitropolit al Ortodoxiei romanesti, trimis ai fost de Dumnezeu la vreme de stramtorare sa fii marturisitor si aparator al credintei stramosesti, noua, celor ce savarsim cu dragoste sfanta pomenirea ta, roaga-te lui Dumnezeu sa ne daruiasca izbavire din nevoi si din necazuri, iar la vremea sfarsitului, sa ne primeasca la limanul mantuirii si, impreuna cu tine, sa cantam lui Dumnezeu : Aliluia !
Apoi se zic iarasi Icosul 1 :
Din tinerete, Dumnezeu te-a harazit sa fii vas ales ai harului Sau, caci bine credinciosii tai parinti, de bun neam, ti-au sadit in suflet iubirea de Hristos si de invataturile Lui, incat ai ales sa mergi pe calea virtutilor si a cunoasterii de Dumnezeu, pentru care iti aducem aceste laude :
Bucura-te, cel ce ai fost zamislit ca rod al rugaciunii,
Bucura-te, floare rara odraslita in tinuturile Neamtului;
Bucura-te, ca la Botez ai primit numele Marelui Vasile,
Bucura-te, mangaiere pentru bunii tai parinti,
Bucura-te, ca din pruncie sufletul tau a fost locas al Duhului Sfant,
Bucura-te, ca ai ascultat pe ingerul pazitor, care ti-a calauzit pasii copilariei,
Bucura-te, ca dragostea de Dumnezeu a impodobit chipul tau,
Bucura-te, minte treaza si inteleptita de Duhul Sfant;
Bucura-te, suflet luminat de Soarele Hristos,
Bucura-te, ca far calauzitor ti-a fost dreapta credinta,
Bucura-te, cel ce te-ai hranit din dulceata Sfintelor Scripturi,
Bucura-te, cel ce nu ti-ai lipit inima de desertaciunile lumii;
Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Si Condacul 1 :
Vrednicului pastor al Bisericii Moldovei si ravnitorului Ierarh Varlaam lauda de multumire ii aducem noi, nevrednicii, ca acesta a stralucit cu intelepciunea si cu virtutile intre ierarhii Bisericii stramosesti, pentru care Hristos i-a dat cununa cea nevestejita a slavei Sale in ceruri, de unde se I roaga pentru cei ce-i canta: Bucura-te, Sfinte Ierarhe Varlaam, talcuitor al Evangheliei lui Hristos !
Rugaciune catre Sfantul Varlaam al Moldovei.
Sfinte Ierarhe Varlaam, intelept arhipastor si invatator al nostru, primeste rugaciunea noastra cea smerita, grabeste si ne ajuta, celor ce ne inchinam sfintei icoanei tale cu credinta si cu dragoste. Intareste-ne in dreapta credinta, stinge razvratirile eresurilor si departeaza de la noi certurile si dezbinarile, ura si defaimarea. Ocroteste tara in care se pomeneste numele tau, pazeste manastirile, orasele si satele si pe fiii neamului nostru romanesc, de foamete, de cutremur, de potop, de seceta, de bolile cele aducatoare de moarte, de necazuri si de toata reaua intamplare. Roaga pe Hristos-Domnul sa daruiasca tuturor pace si bucurie sfanta, bunastare poporului, ploaie aducatoare de roade, binecuvantare in familii, iubire unul fata de altul, incredere si dragoste intre frati, rabdare, spor duhovnicesc credinciosilor, ascultare si smerita cugetare calugarilor, dreapta chibzuinta preotilor, intelepciune si ravna ierarhilor, ca sa pastoreasca cu sfintenie poporul credincios, urmand pilda ta. Ajuta-ne, Sfinte, in vremea sfarsitului nostru sa aflam mila si har la Dumnezeu, iar la dreapta judecata, sa ne ierte si sa ne aseze in ceata celor mantuiti ca sa ne bucuram impreuna cu ingerii, slavind pe Tatal, pe Fiul si pe Sfantul Duh, Treimea cea de o fiinta si nedespartita in vecii vecilor. Amin.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfantului Alexandru din Svir.
Sfantul Alexandru din Svir a vietuit intre anii 1448-1533, in Rusia, fiind singurul sfant cunoscut care s-a invrednicit a vedea Sfanta Treime, precum odinioara Dreptul Avraam. In viata sfantului s-a intrupat cuvantul Mantuitorului, care zice : " Fericiti sunt cei curati cu inima, ca aceia vor vedea pe Dumnezeu ".
Pamantul rusesc a nascut mari sfinti Bisericii lui Hristos, mari inchinatori ai Sfintei Treimi. Astfel, dintre cei cu au primit supranume, datorita evlaviei si ravnei lor, ii amintim pe urmatorii: Sfantul Serghie de Radonej este numit " teologul Sfintei Treimi ", Sfantul Andrei Rubliov este numit " zugravul Sfintei Treimi ", Sfantul Pavel Florenski este numit " marturisitorul Sfintei Treimi " prin mucenicie, iar Sfantul Alexandru din Svir este numit " proorocul Sfintei Treimi", ca unul ce s-a invrednicit sa vada Sfanta Treime, asemenea lui Avraam, prin aratarea a trei ingeri.
In anul 1904, Sfantul Ioan de Kronstadt scria in " Jurnalul " sau : " De doua ori, in intreaga istorie a omenirii, s-a aratat Dumnezeu in Treime inaintea ochilor omului, prima oara Sfantului Avraam, la Stejarul din Mamvri, aratand marea mila a lui Dumnezeu fata de neamul omenesc, iar a doua oara, pe pamant rusesc, Sfantului Preacuvios Alexandru de Svir ".
Cei trei Sfinti Ingeri i s-au aratat sfantului pe la anul 1506, pe malul lacului Roscinsk, in apropierea raului Svir, ei poruncindu-i sa construiasca o biserica in cinstea Sfintei Treimi. Aici s-a ridicat mai tarziu Manastirea Sfanta Treime, care acum este cunoscuta sub numele de Lavra Sfantului Alexandru de Svir - Svirski.
Sfantul Alexandru de Svir - un " Avraam " al Noului Testament.
Alexandru s-a nascut in data de 15 iunie 1448, in partile Novgorodului, intr-o familie de crestini evalviosi. El a fost cel de-al treilea copil al lui Stefan si al Vassai. La Botez, sfantul a primit numele de Amos. Parintii sai au dorit ca el sa se casatoreasca, insa alta era cale cea sadita deja in inima lui. La numai 19 ani, tanarul Amos pleca spre Manastirea Valaam, mareata lavra ruseasca de pe Lacul Lagoda.
Trecand peste raul Svir, pe malul lacului Roscinsk, sfantul a auzit un glas tainic ce l-a indemnat a ridica acolo o manastire. Ingerul sau pazitor l-a insotit insa mai departe, spre Manastirea Valaam. In aceasta manastire, tanarul a petrecut ca frate vreme de sapte ani, abia apoi el fiind tuns in monahism, sub numele de Alexandru, la varsta de 26 de ani.
Tatal sau, cautandu-l prin multe locuri, l-a gasit in cele din urma pe insulele de la Valaam. Ca urmare a intalnirii cu fiul sau, monahul Alexandru, tatal sau a intrat si el in manastire, precum si mama sfantului. Tatal se va numi Serghie, iar mama se va numi Varvara.
Zece ani s-a nevoit sfantul lucrand tacerea pe insula numita " Insula Sfanta ". Pe aceasta insula se mai pastreaza inca si astazi pestera cea stramta in care acesta s-a nevoit, insemnata cu o frumoasa cruce de lemn.
Odata, in vremea rugaciunii, Sfantul Alexandru de Svir, a auzit un glas dumnezeiesc, care i-a zis : " Alexandru, iesi din acest loc si mergi pe locul aratat odinioara tie si acolo te vei mantui ". Iesind din pestera, sfantul merse pana pe malul lacului mai sus amintit.
In anul 1485, sfantul s-a asezat pe malul raului Svir, de la care si-a luat si numele. Vreme de mai bine de sapte saptamani, sfantul s-a nevoit in cunoasterea voii lui Dumnezeu, hranindu-se numai cu ierburile ce cresteau prin zona.
Mai bine de opt ani, sfantul a fost ascuns tuturor. Astfel, abia in anul 1493, sfantul a fost gasit, din randuiala lui Dumnezeu, de catre un vanator aflat la vanatoare de reni. Un singur om a fost nevoie sa il intalneasca pe sfant, ca mai apoi toata lumea sa alerge la el, pentru rugaciune si binecuvantare.
Ani multi au trecut de cand sfantul s-a stabilit in aceasta pustie, pana sa afle voia lui Dumnezeu. Astfel, trecand mai bine de 23 de ani, Domnul a binevoit a I se arata, in chipul a Trei Ingeri, precum si odinioara, lui Avraam, la Stejarul lui Mamvri. Fiecare inger era lumina adanca si purta in mana un sceptru.
Ingerii au zis catre sfant, cuprins fiind de tremor : " Indrazneste, fericite, nu-ti fie frica. Preaiubitule, pentru ca vezi in Trei Persoane pe Cel ce Vorbeste cu tine, inalta o biserica in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Treimea Sfanta. Iata, iti las pacea Mea, pacea Mea ti-o voi da tie ". Pe locul minunatei descoperiri se inalta astazi o mareata manastire, inchinata Sfintei Treimi, numita in tot locul " Lavra Sfantului Alexandru de Svir ".
Sfantul Alexandru de Svir a trecut la Domnul in data de 30 august / 12 septembrie 1533, fiind in varsta de 85 de ani. Dupa cum el insusi a lasat scris, trupul sau a fost inmormantat in pustie, iar nu in manastirea ridicata de el.
Sfantul Alexandru de Svir - aflarea Sfintelor sale Moaste.
Prima aflare a Sfintelor sale Moaste a avut loc in anul 1641, in data de 17 / 30 aprilie, in Saptamana Floriilor, cand un fulger a cazut pe pamant, in apropierea mormantului sfantului. In acea zona se lucra la o noua biserica. Muncitorii au descoperit un mormant necunoscut. Sfintele Moaste au fost pastrate in biserica pana in anul 1918, cand comunistii au profanat locul si au distrus toate cele din interior. Trupul sfantului s-a pierdut in negura vremii, manastirea fiind transformata in spital de psihiatrie.
Cea de-a doua aflare a Sfintelor Moaste a avut loc abia in anul 1997, cand Manastirea Sfantului Alexandru de Svir a fost redeschisa. Dupa mai bine de un an de cautari, Sfintele Moaste au fost gasite in depozitul Muzeului Academiei Militare de Medicina. Aduse cu mare cinste in manastire, Moastele Sfantului Alexandru se afla astazi in biserica zidita de el insusi. Moastele sfantului izvorasc mir din abundenta.
" Iar noi, minunandu-ne de aceasta preaminunata aratare a Treimii in chip ingeresc, tie iti cantam: Bucura-te, slujitor tainic al Preasfintei si Celei de o fiinta Treimi; Bucura-te, partas al stralucirii treimice, celei in chipul focului; Bucura-te, inchinator al Dumnezeirii Celei in Trei straluciri ! "[1].
" Placutule ales al lui Hristos si facatorule de minuni, Cuvioase Parinte Alexandru, pe tine, cel ce ca o stea luminoasa a lui Dumnezeu lumea ai luminat si vietuirea ta cu virtutea si cu multimea facerilor de minuni ai impodobit, cu dragoste in cantari duhovnicesti te laudam. Iar tu, indrazneala catre Domnul avand, cu rugaciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeste, ca sa-ti cantam: Bucura-te, Cuvioase Alexandru, facatorule de minuni al Svirului!
Cu ale lui sfinte rugaciuni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne si ne mantuieste pe noi ! Amin "[2].
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.
Condacele si Icoasele :
CONDACUL 1 :
Placutule ales al lui Hristos si facatorule de minuni, Cuvioase Parinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasa a lui Dumnezeu lumea ai luminat si vietuirea ta cu virtutea si cu multimea facerilor de minuni ai impodobit, cu dragoste in cantari duhovnicesti te laudam: iar tu, indrazneala catre Domnul avand, cu rugaciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeste, ca sa-ti cantam: Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
ICOSUL 1 :
Fire ingereasca ai avut, cuvioase parinte, si, ca un duh fara de trup, vietuire neintinata pe pamant ai savarsit, pilda minunata de desavarsire lasandu-ne pentru ca, virtutile tale urmand, acestea sa-ti cantam :
Bucura-te, rod daruit de Dumnezeu binecredinciosilor parinti,
Bucura-te, cel ce nerodirea parintilor ai starpit;
Bucura-te, cel ce supararea lor in bucurie o ai preschimbat;
Bucura-te, cel ce din fasa de Dumnezeu ai fost ales,
Bucura-te, cel ce din pantecele maicii pentru slujirea Lui ai fost oranduit;
Bucura-te, cel ce din tineretile tale numai pe El cu toata inima L-ai iubit;
Bucura-te, cel ce toate frumusetile lumii acesteia in nimic le-ai preschimbat;
Bucura-te, cel ce prin post si priveghere in rugaciune trupul tau l-ai smerit;
Bucura-te, vas neintinat al harului lui Dumnezeu;
Bucura-te, salas al Duhului Sfant, cu curatia impodobit;
Bucura-te, barbat al nazuintelor duhovnicesti;
Bucura-te, cap sfintit de dreapta Celui Preainalt;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 2 :
Vazand Domnul sufletul tau ca un ogor bine lucrat spre rodirea cea duhovniceasca, spre cautarea unui singur lucru de folos din tinerete ti-a indreptat gandul tau, cuvioase, si, pentru dragostea lui Hristos, parintii si casa ta parinteasca ai lasat, de toate poftele desarte lepadandu-te, si in pustia Valaamului pentru nevointe calugaresti ai venit, lui Dumnezeu, Celui ce te-a izbavit, cantand : Aliluia !
ICOSUL 2 :
Cu cugetul cel de Dumnezeu luminat desertaciunea si nestatornicia lumii acesteia ai inteles, caci in ea bucuria este inlocuita de necaz, iar bunastarea este inlaturata de nenorociri neasteptate. De aceea bunatatile cele vesnice si nestricacioase ti le-ai dorit, parinte cuvioase, si pe acestea, prin lepadarea de bunatatile lumesti si prin saracia de bunavoie, a le dobandi te-ai straduit, indemnandu-ne sa-ti cantam :
Bucura-te, iubitor al tacerii pustiei;
Bucura-te, ravnitor al smereniei si al saraciei;
Bucura-te, chip desavarsit al adevaratei lepadari de sine;
Bucura-te, aratare fara seaman a vietuirii calugaresti, cu adevarat ingeresti;
Bucura-te, pravila a credintei si a evlaviei;
Bucura-te, oglinda a ascultarii si a rabdarii;
Bucura-te, cel ce tacerea calugareasca ai iubit;
Bucura-te, cel ce lacrimi duhovnicesti ai dobandit;
Bucura-te, cel ce prin tanguirea vremelnica fericirea vesnica o ai gasit;
Bucura-te, cel ce prin rugaciuni neincetate cursele vrajmasului le-ai nimicit;
Bucura-te, cel ce prin osteneli si privegheri trupul tau sufletului l-ai supus;
Bucura-te, cel ce prin post si infranare patimile ti le-ai omorat;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 3 :
Cu puterea Celui Preainalt umbrit si intarit fiind, prin tunderea monahiceasca de toata cugetarea cea trupeasca te-ai lepadat, cuvioase, si, ca un ostas mult iscusit, schima calugareasca armura a mantuirii dobandind si cu arma nebiruita a Crucii lui Hristos inarmandu-te, impotriva vrajmasului celui nevazut, cu tarie ai luptat, prin smerenie adanca mandria lui cea inalta biruind si cu toata inima catre Domnul cantand : Aliluia !
ICOSUL 3 :
Izvor imbelsugat de lacrimi avand, placutule al lui Dumnezeu, si har mare al induiosarii dobandind, painea ta cu lacrimi ti-ai udat-o si bautura cu plans ti-ai amestecat-o din preaplinul insetarii de Dumnezeu si al dragostei catre Domnul. De aceea si noi te fericim prin aceste cantari :
Bucura-te, nevoitor al tariei si al barbatiei;
Bucura-te, om intocmai ca ingerii;
Bucura-te, ostas al imparatului Ceresc care ai fost biruitor;
Bucura-te, rod bun al manastirii Valaam;
Bucura-te, vietuitor bineplacut al pustiei;
Bucura-te, rugator neobosit;
Bucura-te, postitor fara pereche;
Bucura-te, iubitor minunat al tacerii;
Bucura-te, urmator al nevointei parintilor celor purtatori de Dumnezeu;
Bucura-te, urmator al rabdarii si ostenelii lor;
Bucura-te, cel ce la buna vreme mormantul ti l-ai sapat;
Bucura-te, cel ce la ceasul mortii neincetat ai cugetat;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 4 :
Furtuna ispitelor si a atacurilor diavolesti nu a putut zdruncina locasul tau sufletesc, caci pe piatra cea tare a credintei in Hristos a fost intemeiat, cuvioase parinte, si ocrotit prin trezvie si neincetate rugaciuni, prin care impotriva vrajmasului mantuirii omenesti cu toata inima ai luptat si pe scara virtutilor catre desavarsire la masura varstei lui Hristos fara oprire ai urcat, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !
ICOSUL 4 :
Lauda de la oameni auzind, de marirea cea desarta te-ai temut, parinte de Dumnezeu inteleptite, si, ca o adevarata pilda de smerenie, a fugi in pustie straina ai hotarat, pe malul Svirului, in locul care de sus in vedenie minunata ti-a fost aratat, si acolo numai lui Dumnezeu in slobozenie l-ai slujit, pentru care iti cantam laudele acestea :
Bucura-te, urmator bun si smerit al Domnului Hristos;
Bucura-te, implinitor ravnitor al sfintelor Lui porunci;
Bucura-te, iubitor al fecioriei sufletesti si trupesti;
Bucura-te, iubitor nefatarnic al ostenelii;
Bucura-te ca slava cea omeneasca o ai dispretuit;
Bucura-te ca ale slavei desarte si ale mandriei curse le-ai nimicit;
Bucura-te ca inselaciunea trufiei celei vatamatoare de suflet in picioare o ai calcat;
Bucura-te, cel ce sfanta smerenie a lui Hristos ti-ai insusit;
Bucura-te, cel ce toate fagaduintele calugariei le-ai implinit;
Bucura-te, cel ce cu darurile harului lui Dumnezeu te-ai impodobit;
Bucura-te, cel ce prin har putere asupra duhurilor necurate ai primit;
Bucura-te ca infricosarile si vedeniile lor in nimic le-ai preschimbat;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 5 :
Raza cea luminoasa in intunericul noptii locul cel pustiu l-a luminat si in el sa te salasluiesti ai venit, cuvioase, lumina sufletului tau aratand si cu dragostea catre Domnul inima ta inflacarand, caci bineplacuta i-a fost Facatorului vointa ta de a-l sluji in cuviosie si sfintenie si de a-l canta acolo cantarea de lauda : Aliluia !
ICOSUL 5 :
Vazand cetele ingeresti vietuirea ta cea ingereasca, parinte de Dumnezeu fericite, si adancul smereniei tale si staruinta in rugaciune si taria in infranare si marea ravna a duhului tau pentru curatie, s-au minunat si L-au preamarit pe Iubitorul de oameni Dumnezeu, Care neputincioasa fire omeneasca o a intarit. Iar noi te fericim si iti cantam :
Bucura-te, sfesnic al pustiei, cel ce tinutul Korelsk cu stralucirea virtutilor tale l-ai luminat;
Bucura-te, podoaba minunata a monahilor;
Bucura-te, crin binemirositor al pustiei;
Bucura-te, pom mult roditor al gradinii ceresti;
Bucura-te, cel ce frumusetea casei lui Dumnezeu ai iubit;
Bucura-te, cel ce in tine insuti locas Dumnezeirii Celei in trei Ipostasuri l-ai pregatit;
Bucura-te, cel ce cu cuviosia si dreptatea esti invesmantat;
Bucura-te, cel ce cu braul virtutilor esti incins;
Bucura-te, cel ce ungerea Sfantului Duh o ai primit;
Bucura-te, vas sfintit al harului lui Dumnezeu;
Bucura-te, rob bun si credincios al lui Hristos;
Bucura-te, sluga adevarata a Domnului;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 6 :
Propovaduitor al nevointelor tale in pustia Svirului s-a aratat vanatorul care in padurea cea nestrabatuta dupa cerb alergand, prin grija lui Dumnezeu coliba ta o a gasit, cuvioase parinte: si, in trup de inger vazandu-te, semnul luminii pline de har pe chipul tau purtand, de frica si de bucurie s-a umplut si la cinstitele tale picioare a cazut si cu inima induiosata lui Dumnezeu l-a cantat : Aliluia !
ICOSUL 6 :
Ca o faclie luminoasa a lui Dumnezeu in pustia Svirului ai luminat si pe calea mantuirii multe suflete omenesti ai indrumat: caci Hristos indrumator si invatator te-a aratat calugarilor iubitori de pustnicie, care, precum oile la pastor, la tine au venit si tu pe pajistea cea de viata purtatoare i-ai hranit. De aceea, pe tine, cel ce ai lucrat si ai invatat, prin aceste cuvinte de lauda te cinstim :
Bucura-te, izvor al invataturilor insuflate de Dumnezeu;
Bucura-te, locas bogat al induiosarilor;
Bucura-te, tablie insufletita a legii Domnului;
Bucura-te, propovaduitor neincetat al Evangheliei lui Hristos;
Bucura-te, cel ce poruncile Domnului le-ai indeplinit si pe ucenicii tai acestea i-ai invatat;
Bucura-te, cel ce prin obiceiurile tale cele vrednice de Hristos pe cei lenesi la indreptare i-ai indemnat;
Bucura-te, cel ce prin harul daruit tie de Domnul pe cei neputinciosi i-ai intarit;
Bucura-te, cel ce cu dulceata vorbelor tale pe cei necajiti i-ai mangaiat;
Bucura-te, cel ce la pocainta pe pacatosi i-ai indrumat;
Bucura-te, cel ce pe tineri i-ai inteleptit;
Bucura-te, cel plin de compatimire;
Bucura-te, cel bogat in mila;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 7 :
Desi Domnul Cel Iubitor de oameni locul nevointelor tale l-a preaslavit, parinte, pe ingerul Sau l-a trimis a-ti binevesti ca pe locul acela manastire pentru mantuirea calugarilor va fi si in ea biserica in cinstea Sfintei Treimi. Iar tu, prin aratarea celui fara de trup fiind luminat, cu bucurie si cutremur cereasca bunavestire ai ascultat si in smerenia duhului Stapanului ingerilor si al oamenilor ai cantat : Aliluia !
ICOSUL 7 :
Semn nou al bunavoirii lui Dumnezeu ti s-a daruit, cuvioase, cand in pustia cea aleasa in tacere vietuiai, caci in noapte lumina mare peste tine a stralucit si trei barbati in vesminte luminoase inaintea ta au stat, pace daruindu-ti si poruncindu-ti manastire de calugari acolo sa construiesti si in ea biserica in cinstea Sfintei Treimi. Iar noi, minunandu-ne de aceasta preaminunata aratare a Treimii in chip ingeresc, tie iti cantam :
Bucura-te, slujitor tainic al Preasfintei si Celei de o fiinta Treimi;
Bucura-te, martor al nespusei aratari a lui Dumnezeu;
Bucura-te, impreuna vorbitor al puterilor ingeresti, celor purtatoare de lumina;
Bucura-te, vazator al luminoasei aratari dumnezeiesti;
Bucura-te, partas al stralucirii treimice, celei in chipul focului;
Bucura-te, inchinator al Dumnezeirii Celei in Trei straluciri;
Bucura-te, cel ce in trup muritor, cu aurora vesniciei ai fost luminat;
Bucura-te, cel ce de vizita cereasca pe pamant te-ai invrednicit;
Bucura-te, cel ce cu smerenia cele inalte le-ai dobandit;
Bucura-te, cel ce cu saracia mila cea bogata a Domnului ti-ai agonisit;
Bucura-te, cel ce cu lacrimi bucurie vesnica ai semanat;
Bucura-te, cel ce implinirea fagaduintelor neschimbat ai savarsit;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 8 :
in chip strain ingerul Domnului in mantie calugareasca in vazduh ti s-a aratat, aratandu-ti locul pe care biserica in cinstea Treimii Celei de Viata Facatoare in pustia Svirului aveai sa o cladesti, cuvioase parinte, si, cu ajutorul lui Dumnezeu ridicand-o si sfintind-o, cu ucenicii tai laude neincetate in ea Domnului l-ai inaltat, cantand : Aliluia !
ICOSUL 8 :
Cu totul in voia Domnului lasandu-te si de ucenicii tai fiind induplecat, harul preotiei l-ai primit, parinte, desi mahnit era duhul tau, de inaltimea preotiei inspaiman-tandu-se, insa ascultare de fiii tai duhovnicesti ai facut, indemnandu-i prin aceasta ca intr-un glas sa-ti cante :
Bucura-te, savarsitor destoinic al jertfei celei fara de sange;
Bucura-te, slujitor cucernic al altarului Domnului;
Bucura-te, cel ce cuvioasele tale maini cu mare indrazneala catre Domnul le-ai ridicat;
Bucura-te, cel ce rugaciuni fierbinti din inima curata la tronul Atottiitorului ai inaltat;
Bucura-te, cel ce pilda de buna credinta ucenicilor tai ai fost;
Bucura-te, cap incununat cu virtutea preotiei;
Bucura-te, conducator iscusit al ostasilor duhovnicesti;
Bucura-te, parinte intelept al vietii calugaresti de obste;
Bucura-te, lumanare aprinsa in rugaciunea catre Dumnezeu;
Bucura-te, stea calauzitoare pe drumul cel drept catre mantuire;
Bucura-te, maslina care reversi uleiul milei dumnezeiesti;
Bucura-te, potir care ii saturi pe cei insetati de invatatura mantuirii;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 9 :
Toti calugarii manastirii tale cu bucurie s-au cutremurat cand torentul de apa care spre sfanta manastire se indrepta, cu rugaciunea ta, l-ai potolit si, prin chemarea atotputernicului nume al lui lisus Hristos, pe torentul cel navalnic ai construit o moara pentru buna trebuinta a calugarilor; si, vazand aceasta, fiii tai duhovnicesti cu toata inima si impreuna cu tine lui Dumnezeu au glasuit : Aliluia !
ICOSUL 9 :
Ritorii cei omenesti nu se pricep a grai multimea bucuriei duhovnicesti de care te-ai umplut, parinte de Dumnezeu purtatorule, cand in vremea rugaciunii tale de noapte Preasfanta Nascatoare de Dumnezeu ti s-a aratat impreuna cu cetele ingeresti si prin fagaduinte neschimbate sufletul tau l-a veselit, caci ocrotitoare vesnica a manastirii tale a fagaduit a fi, in toate zilele indestuland-o si aparand-o. De aceea si noi aceste cuvinte de bucurie iti aducem :
Bucura-te, cel ce de bunavoirea Maicii Domnului ai fost umbrit;
Bucura-te, cel ce de vizita imparatesei cerului si a pamantului ai fost mangaiat;
Bucura-te, cel ce vorbe milostive din gura ei ai auzit;
Bucura-te, cel ce fagaduinta ei despre ocrotirea puternica a manastirii ai primit;
Bucura-te, cel ce de ea esti cu adevarat iubit;
Bucura-te, alesul Fiului ei si Dumnezeu;
Bucura-te, cel ce cu darul facerii de minuni ai fost daruit;
Bucura-te, caci pe cele viitoare ca si pe cele prezente dinainte le-ai vazut;
Bucura-te, caci pescarului in chip minunat pescuirea i-ai inmultit;
Bucura-te, caci parintilor neroditori nastere de prunci le-ai daruit;
Bucura-te, caci pe bolnavi sanatosi i-ai ridicat,
Bucura-te, caci greselile cele tainice ale oamenilor le-ai mustrat;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 10 :
Sufletele ucenicilor tai voind a le mantui, in chip parintesc i-ai povatuit, cuvioase de Dumnezeu inteleptite, atat cu cuvantul, cat si prin randuiala vietuirii tale, cu blandete mustrandu-i si cu dragoste indemnandu-i in evlavie si in curatie a izbandi; si, mai mult, inaintea sfarsitului tau, toate cele de folos spre mantuirea sufleteasca, le-ai poruncit si i-ai invatat in rugaciuni a priveghea si neincetat lui Dumnezeu a-l canta : Aliluia !
ICOSUL 10 :
Zid de aparare sunt rugaciunile tale, sfinte facatorule de minuni, pentru toti cei care cu credinta la tine in orice necaz vin, caci pentru curatia inimii tale putere duhovniceasca Dumnezeu ti-a daruit, ca pe bolnavi sa-i tamaduiesti, pe sarmani sa-i ajuti, viitorul sa-l proorocesti, pentru ca si cei apropiati si cei de departe maretia lui Dumnezeu, in tine aratata, sa o slaveasca si tie acestea sa-ti cante :
Bucura-te, doctor fara de arginti al suferintelor omenesti;
Bucura-te, tamaduitor fara pereche nu numai al bolilor trupesti, ci si al celor sufletesti;
Bucura-te ca orbilor vedere le daruiesti;
Bucura-te ca pe ologi si slabanogi sanatosi ii faci;
Bucura-te ca pe indraciti de chinul diavolesc ii slobozesti;
Bucura-te ca nebunilor minte sanatoasa le daruiesti;
Bucura-te ca pe cei acoperiti de rani ii tamaduiesti;
Bucura-te ca pe cei intristati ii mangai;
Bucura-te ca in ajutorul celor sarmani te grabesti;
Bucura-te ca celor robiti si celor din temnite slobozenie le daruiesti;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 11 :
Cantare intru totul induiosatoare inaintea sfarsitului tau Preasfintei Treimi l-ai adus, cuvioase, si cu rugaciunea pe buze sfantul tau suflet in mainile Dumnezeului Celui Viu l-ai predat, caci pe El din tineretile tale L-ai iubit si tot Lui pana la adanci batraneti in chip neprefacut l-ai slujit; de aceea cu buna nadejde si cu bucurie la locasurile ceresti ai trecut, ca impreuna cu cetele ingeresti lui Dumnezeu Celui in Trei Fete sa-l canti : Aliluia !
ICOSUL 11 :
Sfarsitul tau cu pace vazandu-l ucenicii tai, placutule al lui Dumnezeu, amaraciunea despartirii de tine cu mangaierea harului au amestecat-o, nadejde avand in puternica ta mijlocire la tronul lui Dumnezeu, pentru care ii auzi cu dragoste cantandu-ti :
Bucura-te, cel ce cununa vietii vesnice din mainile Atottiitorului o ai primit;
Bucura-te, cel ce in camara Stapanului Ceresc te veselesti;
Bucura-te, cel ce cu ochii tai slava Dumnezeirii Celei in Trei Straluciri o privesti;
Bucura-te, cel ce cu staretii invesmantati in alb Facatorului te inchini;
Bucura-te, mostenitor al luminoasei imparatii a lui Hristos;
Bucura-te, vietuitor al Ierusalimului Celui de Sus;
Bucura-te, locuitor al Sionului Ceresc;
Bucura-te, traitor in corturile Raiului cele nefacute de mana omeneasca;
Bucura-te, cel ce dupa ostenelile vietii vremelnice odihna vesnica ai dobandit;
Bucura-te, cel ce bucuria pregatita dreptilor din veac in chip drept ti-ai insusit;
Bucura-te, cel ce cu razele luminii celei neinserate de sus ai fost luminat;
Bucura-te, cel ce prin maretia minunilor ai stralucit;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 12 :
A harului partasa s-a aratat sfanta racla cu moastele tale tamaduitoare, sfinte facatorule de minuni, caci, dupa multi ani in adancurile pamantului, Domnul neputrezite Ie-a aratat, vindecari din belsug revarsand si orice boala tamaduind cu puterea lui Dumnezeu Celui minunat intru sfintii Sai, Care in cer si pe pamant in chip minunat te-a proslavit si Caruia ii cantam : Aliluia !
ICOSUL 12 :
Cei ce cantam cantare de bucurie, lauda si multumire Iubitorului de oameni Dumnezeu, Care in pamantul Rusiei te-a proslavit ca pe un facator de minuni bun si milostiv, te rugam, cuvioase parinte al nostru: fii mijlocitor catre El si rugator vesnic pentru noi, cei ce-ti cantam :
Bucura-te, aparator al neamului crestinesc;
Bucura-te, tezaur al diferitelor daruri;
Bucura-te, acoperamant de Dumnezeu daruit;
Bucura-te, cel ce de la Dumnezeu harul vindecarilor ai primit;
Bucura-te, floarea vietii fara de moarte, care in Sfanta Biserica raspandesti buna mireasma;
Bucura-te, zarea vesniciei, care din mormant in chip preaslavit ai stralucit;
Bucura-te, rau nesecat de binefaceri si milostenii;
Bucura-te, izvor imbelsugat de bunatate;
Bucura-te, chip mult-minunat al dragostei si compatimirii;
Bucura-te, tamaduire de Dumnezeu daruita trupurilor noastre;
Bucura-te, mijlocire bine placuta pentru sufletele noastre;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
CONDACUL 13 :
O, mare si preaslavite facatorule de minuni, cuvioase parinte Alexandre! Primeste cu milostivire aceasta putina rugaciune a noastra si cu rugaciunile tale ne pazeste in viata aceasta de suferintele cele sufletesti si trupesti si de chinurile cele vesnice ne izbaveste, si ne invredniceste ca impreuna cu tine in imparatia Cereasca cu toata inima lui Dumnezeu sa-l cantam : Aliluia !
Apoi ICOSUL 1 :
Fire ingereasca ai avut, cuvioase parinte, si, ca un duh fara de trup, vietuire neintinata pe pamant ai savarsit, pilda minunata de desavarsire lasandu-ne pentru ca, virtutile tale urmand, acestea sa-ti cantam :
Bucura-te, rod daruit de Dumnezeu binecredinciosilor parinti,
Bucura-te, cel ce nerodirea parintilor ai starpit;
Bucura-te, cel ce supararea lor in bucurie o ai preschimbat;
Bucura-te, cel ce din fasa de Dumnezeu ai fost ales,
Bucura-te, cel ce din pantecele maicii pentru slujirea Lui ai fost oranduit;
Bucura-te, cel ce din tineretile tale numai pe El cu toata inima L-ai iubit;
Bucura-te, cel ce toate frumusetile lumii acesteia in nimic le-ai preschimbat;
Bucura-te, cel ce prin post si priveghere in rugaciune trupul tau l-ai smerit;
Bucura-te, vas neintinat al harului lui Dumnezeu;
Bucura-te, salas al Duhului Sfant, cu curatia impodobit;
Bucura-te, barbat al nazuintelor duhovnicesti;
Bucura-te, cap sfintit de dreapta Celui Preainalt;
Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
Si CONDACUL 1 :
Placutule ales al lui Hristos si facatorule de minuni, Cuvioase Parinte Alexandre, pe tine, cel ce ca o stea luminoasa a lui Dumnezeu lumea ai luminat si vietuirea ta cu virtutea si cu multimea facerilor de minuni ai impodobit, cu dragoste in cantari duhovnicesti te laudam: iar tu, indrazneala catre Domnul avand, cu rugaciunile tale de toate nenorocirile ne slobozeste, ca sa-ti cantam: Bucura-te, Cuvioase Alexandre, facatorule de minuni al Svirului !
RUGACIUNE CATRE CUVIOSUL ALEXANDRU DIN SVIR.
O, Cuvioase si de Dumnezeu Purtatorule, Parintele nostru Alexandre ! Cei ce cu smerenie cerem ajutorul tau binecuvantat, cu sarguinta te rugam, inalta mainile tale pentru noi, pacatosii, catre Stapana noastra, Nascatoarea de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria, ca sa pomeneasca milele sale din trecut, prin care a fagaduit nedespartita sa fie de manastirea ta; si sa ne dea noua putere si tarie asupra vrajmasilor sufletesti, care ne abat de la calea mantuirii, biruitorii lor sa fim, iar in ziua infricosatei Judecati sa auzim de la tine acel glas de lauda: lata-ne, Dumnezeule, pe mine si fiii pe care mi i-ai dat! Si cununa de biruinta de la biruitorul vrajmasilor Hristos, Fiul lui Dumnezeu, sa primim, si mostenirea bunatatilor vesnice impreuna cu tine sa o dobandim cei ce pe Preasfanta Treime O preamarim, pe Tatal si pe Fiul si pe Sfantul Duh, si prin milostiva ta mijlocire si ocrotire, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Rugaciunea Sfantului Alexandru din Svir pentru toate zilele.
Suflete, suflete al meu, pentru ce te plangi la Domnul ? Caci lenea ta pentru chinurile vesnice mijlocitoare iti este. Daca darul lui Dumnezeu l-ai cunoaste, cu lacrimi fierbinti ai plange, suspinand si intristandu-te pentru orice pacat, pentru cel mic si pentru cel mare. Striga catre Stapana ta sa nu te loveasca mania Celui ce tine toate cu dreapta Sa atotputernica, insa eu, pacatosul si lenesul, cel ce am limba vicleana, cum ma voi ruga Stapanei mele ca sa ma izbaveasca Domnul de infricosata Judecata ? Caci tot timpul ma cutremur in inima mea cugetand ia infricosata Judecata ca sa fiu izbavit de chinurile cele vesnice si de viermele cel neadormit si de intunericul cel mai din afara si de flacarile cele nestinse. Miluieste-ma pe mine, pacatosul robul Tau (numele), ca pe Pavel Apostolul, pe care mai mult decat pe toti l-ai iubit, si nu intoarce fata Ta de la mine, cel sarman, in acea Zi infricosata de care se cutremura sufletul meu si se ingrozesc madularele trupului meu. Doamne, izbaveste-ma pe mine de infricosatul ceas, ca sa nu ma departez de mila Ta. ii rog pe Sfintii ingeri si Arhangheli, pe prooroci si mucenici si pe toti sfintii sa se roage lui Dumnezeu pentru sufletul meu. Pentru rugaciunile voastre sa intoarca Stapanul mania Lui de la mine, pacatosul. Iar tu, Preacurata Doamna Fecioara, care ai indrazneala la Fiul tau pentru robii Tai, nu uita ostenelile robului tau (numele). Stapane Mantuitorule, din saracul meu suflet, Tie ma rog, izbaveste-ma de durerea pacatelor mele si primeste-ma intru bucuria vietii celei nesfarsite, in care se preamareste Preasfant Numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, totdeauna, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Rugaciunea Sfantului Alexandru din Svir catre Preasfanta Stapana noastra Nascatoarea de Dumnezeu si Pururea Fecioara Maria.
Ocrotitoare neobosita, Maica Domnului, la tine alerg eu, blestematul, cel ce sunt mai pacatos decat toti oamenii. Asculta glasul rugaciunii mele si auzi plansul si suspinarea mea. Caci faradelegile mele au intrecut capul meu si eu, ca o corabie in adanc ma scufund in marea pacatelor mele. insa tu, Stapana mea atotbuna si milostiva, nu ma dispretui pe mine, deznadajduitul, care in pacate pier. Miluieste-ma pe mine, cel ce de faptele mele rele ma caiesc si intoarce pe drumul cel drept blestematul si ratacitul meu suflet. Tu, Maica lui Dumnezeu, apara-ma si tine-ma sub acoperamantul tau acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tot în aceasta zi, istorisire din viata si ostenelile Cuviosului Parintelui nostru Hristofor.
Spunea Parintele nostru Teodul, despre acest Cuvios barbat : " Eu, zicea, m-am calugarit in manastirea Sfantului Teodosie si am aflat acolo un staret mare, cu numele Hristofor, roman de neam ". Deci, intr-o zi, m-am inchinat lui, zicand : " Fii bun parinte, de-mi spune mie lucrurile tale din tinerete. Si staretul, cunoscand ca pentru folos l-am intrebat, mi-a spus mie, zicand : " Eu, fiule, dupa ce m-am lepadat de lume si m-am facut calugar, ma indeletniceam, in toate zilele, cu slujbele, iar noaptea intram in pestera, pentru rugaciuni, acolo unde fusese Sfantul Teodosie si alti Sfinti Parinti. Iar, cand ma pogoram, ma inchinam lui Dumnezeu pe fiecare treapta, facand o suta de metanii. Si toate treptele sunt optsprezece la numar. Apoi, daca intram inauntru, ma inchinam si faceam rugaciuni. Iar, dupa ce toca de Utrenie, ieseam, indata, la slujba mea. Inca si post castigam pe langa aceasta. Si le-am facut pe toate timp de unsprezece ani, cu infranare si in saracie si in ascultare si intru trupeasca osteneala. Iar, odata, vrand eu sa intru in pestera, am vazut-o toata plina de candele; si unele ardeau, iar altele nu ardeau. Deci, am vazut doi barbati, cu chipuri albe, umbland si ingrijind de candele. Iar eu le-am zis: De ce va ingrijiti de candelele acestea si nu ma lasati pe mine sa intru, ca sa ma rog ? Iar eu mi-au zis : Ava, acestea sunt candelele celor ce se ostenesc pentru Dumnezeu. Eu am zis: Pentru ce unele ard, iar altele nu ard ? Aceia mi-au raspuns mie : Ale celor ce slujesc bine lui Dumnezeu, acelea ard, iar, ale celor lenesi, nu ard. Apoi am zis: Oare, candela mea arde, sau nu ? Ei mi-au zis : Osteneste in rugaciuni catre Dumnezeu si o vom aprinde pe ea. Eu, iarasi, am zis : Dar cele ce le-am facut pana acum, de ce le-am facut ? Si, de acest cuvant, ma minunam, apoi, intorcandu-ma, n-am mai vazut pe nimeni. Dupa aceea, am zis in sinea mea : O, Hristofor, de mai multa osteneala iti este tie trebuinta. Iar a doua zi, m-am dus la muntele Sinai, neluand nimic, in afara de hainele in care eram imbracat. Si am petrecut acolo cincizeci de ani. Dupa aceea, mi-a venit mie un glas, zicandu-mi : Hristofor, sa mergi in viata de obste, unde te-ai ostenit bine pentru Dumnezeu, ca, acolo, sa te odihnesti, impreuna cu parintii tai. Deci, acestea spunandu-mi mie, Hristofor si-a dat sufletul sau Domnului si a fost pus in pestera ".
Iarasi, acelasi Parinte Teodul, despre acelasi ava Hristofor, intr-o alta vreme, mai inainte de mutarea sa, ne-a spus noua aceasta : " Intr-una din zile, am iesit din manastirea mea, la sfanta cetate a Ierusalimului, ca sa ma inchin si sa sarut Crucea Domnului, cea de viata facatoare. Si, cand am fost acolo si m-am inchinat, si acum ieseam, am vazut pe un oarecare frate stand in usile din mijlocul bisericii, nici intrand, nici iesind, si am vazut doi corbi, zburand fara de frica, aproape pe dinaintea fetei lui si cu aripile amenintand fata celuia si nelasandu-l pe el sa intre. Si am inteles eu, ca demoni sunt corbii aceia. Si am zis catre cel ce sta : Spune-mi mie, frate, pentru ce stai in mijlocul usilor si nu intri ? Iar el mi-a zis mie : Iarta-ma parinte, ca sunt optit de ganduri. Si un gand imi zice mie : Mergi si te inchina cinstitei Cruci si o saruta pe ea. Iar, alt gand imi zice : Ba nu, ci mergi, mai intai, si-ti savarseste lucrul tau, si, la alta vreme venind, te vei inchina. Iar eu, auzindu-le pe acestea, zicea Sfantul Hristofor, l-am luat pe el de mana si l-am dus in biserica. Si indata s-au dus corbii aceia de la dansul. Si, asa, l-a facut pe el sa se inchine cinstitei Cruci si Preasfantului Mormant al Domnului si l-am slobozit sa mearga cu pace.
Acestea mi le-a spus mie Cuviosul Hristofor, zicea Teodul, de vreme ce ma vedea pe mine indeletnicindu-ma mult cu lucrurile manastiresti, iar de rugaciuni neingrijindu-ma, ca sa stiu ca se cuvine a cinsti, mai intai, pe cele duhovnicesti si, numai dupa aceia, a savarsit slujirile cele trupesti ".
Si acestea auzindu-le, fericitii Parinti Ioan si Sofronie, le-au scris, spre folosul celor ce le citesc si le asculta si spre slava lui Hristos, Dumnezeului nostru.
Sursa : proloagele din 30 august.
Tot în aceasta zi, cuvant pentru cei ce doresc arhierii si egumenii.
Pierit-a pomenirea lui cu sunet, graieste Proorocul David, adica, a pierit pomenirea omului celui trupesc si iubitor de dulceata, cu sunetul lumii trecatoare. Nu pofti, iubitorule de marire desarta, sa te sui la vrednicie inalta, pentru ca de smerenie este mare nevoie. Ca stim pe multi mari si tari, a caror pomenire, astazi, nu se mai face. Pentru ce, dar, te trufesti in desert, nevoindu-te sa poruncesti altora si ca sa ai cinste si marire in lumea aceasta ? N-au fost, oare, altii, inainte de tine, cu aceasta vrednicie, si impodobiti cu aceasta intalta slujire, unde doresti si tu sa te inalti si pe care lumea nu numai ca nu-i pomeneste acum, dar nici nu se gandeste la ei ? Socoteste ce sfarsit au avut aceia, si ca tu vei pati asemenea. Ca lumea nu si-a schimbat obiceiul ei cel dintai. Ca trupurile lor s-au facut tarana, precum si tu, maine, te vei face. Nu cinsti fericirea pe care ti-o da lumea, in aceasta viata trecatoare, ci, in mintea ta, gandeste-te ce ti se va intampla, cand te vei duce din aceasta viata trecatoare si scurta. Si sa nu te insele cugetul, ca poti sa-i slujesti lui Dumnezeu mai placut, fiind la vrednicie si la treapta mai inalta, poftind episcopii, egumenii si alte dregatorii, decat in smerenie saracacioasa, cu gandul facerii de bine, parandu-ti ca, asa, vei putea face bunatatile mai lesne, adica, sa indreptezi pe calea mantuirii turma cea incredintata, cum se cuvine lui Dumnezeu, sau sa dai milostenie saracilor, sau alte multe faceri de bine sa savarsesti. Ci, acestea toate sunt cugete mandre, zburatoare in vazduh si mincinoase, cu inselaciune diavoleasca. Pentru ca, daca sarcina cea mica nu o poti purta, pe cea mare, cum o vei duce ? Si cel ce nu este rob bun, nici domn bun nu poate fi. Cel ce nu a fost facator de bunatati, in ascultare, nici egumen, placut lui Dumnezeu, nu va fi. Ca ascultatorii cei buni nu poftesc niciodata cinste, cu voia lor. O, ticalosia ta, lume ! La cate tocmeli nerusinate ai ajuns, ca sa dea cineva mii de galbeni, sa cumpere stapanii, egumenii si alte ispravnicii, cumparand ei neinteleptii, osanda lor vesnica. In vremile de demult, iubitorii de Hristos parinti nu voiau nicidecum sa ia vreo vrednicie, cu voia lor, ci, cu multa greutate, cu sila, ii puneau numai atunci cand ii vedea ca sunt vrednici.
Iar voi, pentru mandrie, va nevoiti a incapea la cinste trecatoare. Spune-mi, o, iubitorule de marire, cat este de cinstit Pavel Tebeul, ca a lepadat cinstea lumii, stand in pustie 99 de ani si vietuind numai cu apa si cu finice. Tot asa, ava Marcu, care a impinit 95 de ani, in pustie, din care 30 de ani a mancat pamant si de sete a baut apa din mare ? Dar Ioasaf, imparatul Indiei, care, lasand imparatia, s-a dus in pustie, sihastrind treizcci si cinci de ani, cu Varlaam, traind numai cu apa si cu verdeturi ? Si Alexie, numit " Omul lui Dumnezeu ", care a petrecut saptesprezece ani inaintea curtii parintelui sau, sarac, nestiut si defaimat de robi? Dar, pe cine lauda lumea ? Oare, nu pe acestia? Pe cine lauda cetatile crestinesti si praznuiesc popoarele ? Oare, pe imparatii cei slaviti si luminati ? Oare, pe dregatorii cei viteji si purtatori de biruinta ? Ori pe alti oameni bogati, care se infrumusetau, odinioara, cu bogatie si cu slava ? Ba nu. Dar, pe cine ? Pe cei simplii, nebagati in seama, saraci, desculti, adica pe Apostoli si pe cei care au lepadat lumea; pe ei, pe care, oarecand, lumea nu ii lua in seama, iar, acum, imparatii arhiereii si bogatii, cu sfanta teama, se inchina acestora. Si toti cati s-au despartit de lume, aceia, acum, primesc lauda si pe acestia ii pomeneste lumea. Ca Dumnezeu se proslaveste in cei ce-L proslavesc pe Dansul. Ca mai lesne este sa-si mantuiasca cineva sufletul sau, decat sa ridice jugul tuturor pe umerii lui. Ca datoria egumenilor si a celor din dregatorii este, mai mult decat toate, a pazi curatia si dreptatea; aceasta este marea lupta a celor mari si marea intrebare ce sta asupra lor, in ziua Judecatii. Dumnezeului nostru slava !
Sursa : proloagele din 30 august.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Preacuviosului Fantin, facatorul de minuni.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor sase Mucenici cei din Meletina.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Preacuviosului Sarmata, din desertul Egiptului.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Preacuvioasei Vriena.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfintilor saisprezece Mucenici Tivei.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Ierarh Evlavie, care cu pace s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Felix, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Furtinian, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Septimin, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Ianuarie, care de sabie s-a savârsit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Postări
