miercuri, 9 ianuarie 2013

Cugetari : '' Ce sa faca Dumnezeu cu multumirile noastre, când cu faptele Îi aratam doar nemultumire ? '' . Sfântul Ioan de Kronstadt.

În aceasta zi, a noua, facem pomenirea Sfântului Mucenic Polieuct.


+255.

        Acesta a trait pe vremea imparatilor Decius[1] si Valerian[2] si era ostas de seama in Meletina, din tara Armeniei. Si facuse legamant cu prietenul sau, Mucenicul Nearh, sa ramana tari in credinta, orice prigoana s-ar abate peste inchinatorii lui Hristos. Si iesi, nu peste multa vreme, porunca imparateasca pentru prinderea tuturor crestinilor si silirea lor sa se lepede de credinta in Hristos si sa se inchine idolilor. Si era aspra porunca imparatului, ca cine nu se lepada de Hristos era osandit la moarte si la infricosate chinuri. 


        Si Polieuct era de curand crestinat si ardea de dorinta de a marturisi si de a-si varsa sangele pentru Hristos. Deci, indata ce a fost prins, el a marturisit cu indrazneala si a propovaduit pe fata pe Hristos. Si a fost dat la chinuri, iar el ca nimic nu socotea bataile. Si i se fagaduiau dregatorii inalte si multa cinste de catre dregator, care era si socrul sau, si-l rugau si femeia si copii lui, cu lacrimi fierbinti, sa se lepede de Hristos, ca sa nu fie omorat. Dar Sfantul Polieuct a ramas tare si neschimbat in marturisirea credintei lui, neplecandu-se nici la fagaduinte, nici la plangerile femeii si copiilor sai si a fost osandit sa i se taie capul. 


        Si, mergand spre locul de osanda, indemna pe toti pe care-i intalnea sa se lepede de idoli si sa creada in Hristos. Si, primindu-si sfarsitul prin sabie, trupul lui a fost luat in taina de crestini si ingropat cu cinste in pamantul tarii sale. Cu ale lui sfinte rugaciuni, Doamne, miluieste-ne pe noi ! Amin.

Sursa : proloagele din 9  ianuarie.


A doua Stihiră a Sfântului.


Nici dorul soţiei, nici dragostea fiilor, nici vrednicia socrului, nici bogăţia de averi sau de bani, n’au mişcat tăria sufletului tău de la adevărată credinţa lui Hristos, prea fericite Polievcte.


Luminânda Sfântului.


Din suflet mult roditor câştigând avuţia cerească, cea mult dorită, slavă şi lumină, o! Polievcte fericite şi mergând la Dumnezeu, ai primit şi dumnezeiască cunună din mâna Celui Prea Înalt, împreună cu cetele mucenicilor, ca un mărturisitor al adevărului.

Tot în aceasta zi, facem pomenirea cuviosului parintelui nostru Eustratie, facatorul de minuni.


Acest cuvios parinte a fost din satul cu numele Vitiani, asezat în tinutul Tarsiei, din tara optimatilor; parintii lui se numeau Gheorghe si Megheta: si aveau multa avere. Fiind bine crescut si învatat de parintii sai, când a împlinit vârsta de douazeci de ani, a fost cuprins de dragostea dumnezeiasca. Pentru aceasta, lasându-si parintii, s-a retras în muntele Olimpului si s-a dus la Mânastirea Avgarilor în care straluceau prin sihastrie si viata îmbunatatita Grigorie si Vasilie, unchii sai dupa mama. Fiind primit de unchii sai, Evstratie a fost tuns în monahism. Deci dobândind ceea ce-si dorise, slujea tuturor fratilor cu inima bucuroasa si cu smerita cugetare; nu era stapânit de nici un gând lumesc; nu avea decât o haina de par si o patura, pe care se culca, acolo unde gasea loc sa se odihneasca putin, caci nu avea loc anumit pentru somn. Se spune ca, dupa ce s-a facut monah, n-a dormit niciodata cu fata în sus, nici pe partea stânga, în cei saptezeci de ani cât a sihastrit. Savârsindu-se din viata egumenul mânastirii, s-a încredintat acestui mare Evstratie egumenia, pe care a primit-o, lasându-se înduplecat de rugamintea fratilor.
Iar în acel timp, Leon cel cu numele de fiara, adica Armeanul, întorcându-se biruitor de la razboiul împotriva bulgarilor, s-a sculat împotriva evlaviosului împarat Mihail Rangavi, Curopalatul, l-a legat, l-a lipsit de femeie si de copii, l-a tuns calugar si l-a surghiunit în ostrovul Protis de lânga Constantinopol. Nelegiuitul acesta, Leon, se silea sa înnoiasca iarasi eresul necinstirii de icoane, care de multi ani era stins. Atunci toti crestinii au fugit parasindu-si casele. Atunci si acest cuvios Evstratie, la îndemnul marelui Ioanichie, cel din Olimp, si-a lasat mânastirea si s-a dus în patria sa. Iar când Biserica si-a reluat stralucirea de mai înainte prin ridicarea si cinstirea sfintelor icoane, sub împaratia lui Mihail si a Teodorei, în anii 842, atunci purtatorii de biruinta parinti, întorcându-se la mânastirile lor, s-a întors si sfântul Evstratie la mânastirea sa.
El toata ziua se ostenea cu fratii, la muncile cele trupesti, iar noaptea o petrecea cu nedormire si cu îngenuncheri. Si nu numai aceasta, ci si când se citea si se cânta Canonul, fericitul acesta intrând în sfântul altar, sta de la început pâna la sfârsit, zicând cu umilinta întru sine: "Doamne miluieste-ne". Si minunile câte s-au facut de el, nu este cu putinta sa se scrie, fiind foarte multe la numar. Aceste minuni erau semn preaadevarat ca el a bineplacut lui Dumnezeu.
Iar când i s-a apropiat sfârsitul, a chemat pe toti ascultatori si monahii si le-a zis : " Fratilor si parintilor, vremea vietii mele a luat sfârsit, deci, fiii mei iubiti, paziti fagaduinta sfintei schime ce ati primit, stiind ca lucrurile de fata sunt vremelnice si desarte, iar cele viitoare sunt vesnice. Deci, sârguiti-va, fiii mei, ca sa va învredniciti partii celor mântuiti ". Acestea zicând, s-a închinat, a înaltat mâinile si ochii catre cer si a zis : " Doamne, în mâinile Tale pun duhul meu ". Si îndata a adormit somnul odihnei. A trait nouazeci si cinci de ani.

Sursa : proloagele din 9  ianuarie.

Tot în aceastã zi, cuvânt despre un cãlugar înselat de diavol, care s-a mântuit.


        Un oarecare calugar, temator de Dumnezeu, anume Grigore, ne spunea : " Mi-a venit mie un gand sa ma duc la Ierusalim, ca sa ma inchin Sfintei Invieri a Domnului nostru Iisus Hristos si la toate Sfintele Locuri, care sunt acolo. Si, cand am ajuns la un anume loc, am aflat un mal mare si inalt si intr-insul o pestera si sub malul acela era o manastire. Si-mi spuneau mie calugarii din manastirea aceea ca, mai inainte de aceasta vreme, un frate dintre ei avea dorirea ca sa locuiasca in pestera care era mai sus si-l ruga pentru aceasta pe egumen. Iar acesta, fiind cu dreapta socoteala, i-a zis lui : " Fiule, cum vei petrece singur in pestera, fiindca n-ai biruit nicidecum inca patimile gandurilor trupesti si sufletesti ? Pentru ca celui ce voieste sa se linisteasca, i se cade sa fie langa invatatori, iar nu singur sa se chiverniseasca. Iar tu nicidecum n-ai ajuns la o masura ca aceasta si ceri de la mine ca sa-ti dau invoire sa petreci singur in pestera. Eu socotesc ca n-ai cunoscut inca cursele cele de multe feluri ale diavolului. Si mult mai de folos iti este tie ca sa slujesti parintilor si cu rugaciunile acestora, sa primesti ajutor de la Dumnezeu si impreuna cu dansii, in vremile cele oranduite, sa slavesti si sa lauzi pe Stapanul tuturor, decat sa te lupti singur cu gandurile cele necurate. Au doar n-ai auzit pe graitorul de Dumnezeu, Parintele Ioan Scararul, scriitorul Scarii, graind : " Vai de cel ce petrece singur, ca de va cadea in lene, nu este cine sa-l ridice pe el ? " Iar unde sunt doi sau trei adunati in numele Mau, acolo sunt si Eu in mijlocul lor, zice Domnul.
        Acestea graind, egumenul catre dansul, n-a putut sa-l intoarca pe el de la niste ganduri ca acelea, stricatoare de suflet. Ci, vazandu-i dorirea lui cea neschimbata, cu care se ruga ca sa petreaca el in pestera, l-a slobozit pe el egumenul. Iar, dupa ce, cu rugaciunea egumenului a intrat in pestera, apoi, la vremea de pranz ii ducea lui mancare un frate, iar el, avand o cosnita legata cu franghie, o slobozea si lua mancarea. Iar diavolul, cel ce de-a pururea se lupta cu cei ce voiesc a vietui cu placere dumnezeiasca, nu inceta a-l tulbura pe acesta, ziua si noaptea, cu ganduri rele. Apoi, dupa putine zile, inchipuindu-se in ingerul luminii, diavolul i s-a aratat lui, zicandu-i : " Sa stii ca pentru curatia ta si pentru viata ta cea cu bune obiceiuri, m-a trimis Domnul ca sa slujesc sfintiei tale." Iar calugarul i-a raspuns : " Dar ce bine am facut eu ca sa-mi slujeasca mie ingerii ? " Iar el a zis : " Toate cate le-ai facut mari si inalte sunt. Ca toate cele frumoase le-ai lasat si te-ai facut calugar. Apoi, cu postul, cu rugaciunea si cu privegherea te ostenesti. Inca, iarasi, lasand si manastirea, te-ai salasuit aici. Apoi, cum sa nu-ti slujeasca sfintiei tale ingerii?" Cu aceste barfeli l-a ingamfat pe el sarpele cel pierzator de suflete si l-a adus la mandrie si totdeauna i se arata lui.
        Iar, intr-o zi, un om fusese calcat de talhari si omul a mers la acest calugar. Si necuratul drac, care in chip de ingeri i se arata lui, i-a zis: "Acest om este pradat de talhari, iar cele furate sunt in cutare loc ascunse, deci spune-i lui ca, mergand acolo, sa si le ia." Si, venind, omul s-a inchinat la pestera, iar calugarul, de sus, i-a zis lui: "Bine ai venit, frate, stiu ca ai un necaz, ca talharii au venit si ti-au furat cutare si cutare lucru. Nu te necaji peste masura, ca sunt puse toate in cutare loc, iar tu, mergand acolo, le vei afla toate si te roaga si pentru mine." Deci, omul, auzind aceasta, s-a mirat si, ducandu-se si-a aflat cele furate si l-a proslavit pe el in toata ziua aceea zicand: "Calugarul, ce a intrat in pestera, este prooroc." Si se aduna la el multime de oameni si-l ascultau pe dansul si se minunau de diavoleasca invatatura lui. Ca ii spunea fiecaruia cele ce vor sa fie si se implineau intocmai. Si asa, s-a inselat ticalosul acela calugar, catava vreme.
        Iar a doua zi, din saptamana a doua dupa Inaltarea Domnului nostru Iisus Hristos, i s-a aratat lui spurcatul drac si i-a zis: "Sa stii, parinte, ca pentru viata ta cea fara de prihana si asemenea ingerilor, vor sa-ti vie si alti ingeri si asa cu trup cu tot te vor lua la ceruri si vei vedea negraita frumusetea Stapanului, impreuna cu toti ingerii." Acestea zicandu-le, dracul s-a facut nevazut. Iar iubitorul de oameni si milostivul Dumnezeu, Cel ce nu voieste sa piara cineva, i-a pus in inima lui ca sa vesteasca si pe egumen. Deci, venind, dupa obicei, fratele care ii aducea lui hrana, ivindu-se el de sus, i-a zis: "Frate, mergi de spune egumenului ca sa vina aici." Iar fratele, ducandu-se, a spus egumenului si acesta, sculandu-se degraba, a venit si cu o scara s-a suit la dansul si i-a zis lui: "Pentru ce, fiule, mi-ai poruncit sa viu aici?" Iar acela, i-a raspuns lui: "Ce-ti voi rasplati, parinte sfinte, de toate cate ai facut nevredniciei mele." Iar egumenul i-a zis: "Ce bine ti-am facut tie?" "Asa, parinte, a zis el, de multe si mari bunatati m-am invrednicit, prin tine. Ca, prin tine, m-am invrednicit a ma imbraca in chipul ingeresc si, prin tine, vad ingerii si cu dansii a vorbi m-am invrednicit si, prin tine, darul proorocirii am luat." Iar egumenul, auzind acestea, s-a mirat si a zis: "Ticalosule, dar tu vezi pe ingeri? Sau te-ai invrednicit tu de darul proorociei? Vai de tine, lipsitule de minte. Nu ti-am spus eu tie sa nu mergi in pestera, ca sa nu te inseli de draci? Si acestea graindu-le egumenul, i-a zis fratele: "Sa nu zici de acestea, cinstite parinte, ca eu, pentru sfintele tale rugaciuni, vad ingeri. Iar maine dimineata am sa fiu inaltat de ingeri la ceruri cu trupul meu si sa stii, sfintia ta, ca dupa ce ma voi sui eu, vreau sa cer si aceasta la Domnul Dumnezeul nostru, ca si pe tine sa te ia ingerii, ca impreuna cu mine sa fii intru slava aceea."
        Deci, acestea auzindu-le, egumenul l-a lovit peste obraz si i-a zis: "Te-ai indracit, ticalosule. Dar de vreme ce am venit aici, nu ma voi duce, ci aici voi sedea, pana ce voi vedea ce se va intampla tie. Ca ingerii, spurcatii aceia draci, de care vorbesti, eu nu-i voi vedea pe dansii, iar tu de-i vei vedea venind, indata sa-mi spui mie." Dupa aceea a poruncit sa ia scara si a ramas in pestera, postind cu cel inselat si canta psaltirea neincetat. Si, dupa ce a venit ceasul, intru care nadajduia cel inselat ca se va inalta la ceruri, a vazut pe dracii cei ce venisera si a spus: "Au venit, parinte." Atunci egumenul, cuprinzandu-l pe el a strigat, zicand: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajuta robului tau acesta, ce s-a inselat, si nu-l lasa pe el sa fie stapanit de dracii cei necurati." Acestea zicandu-le el, dracii trageau de cel inselat, vrand sa-l rapeasca de la staret, iar acesta ii certa pe dansii. Si, luand dracii mantia celui inselat, au pierit nevazuti. Dar se vedea mantia inaltandu-se catre inaltimea vazduhului, pana ce nu s-a mai vazut, iar dupa vreme destula, iata a cazut jos mantia, zburand spre pamant. Atunci staretul a zis celui inselat: "Oare, vezi, lipsitule de minte, ce au facut dracii mantiei tale? Asa era sa-ti faca si tie. Ca, precum Simon vrajitorul, asa te-ar fi inaltat in vazduh si, slobozindu-te jos, te-ar fi sfaramat si asa ti-ai fi dat ticalosul tau suflet."
        Atunci a strigat egumenul pe frati si le-a poruncit sa aduca scara si a pogorat pe cel inselat. Si i-a poruncit lui sa slujeasca la bucatarie, la pitarie si la celelalte slujbe ale fratilor, ca, adica, sa-si smereasca gandurile lui. Si asa a izbavit pe fratele acela. Deci, sa luam aminte la noi insine si cu toata grija sa ne pazim inima si sa nu primim gandurile pe care dracii le vara intru noi. Ci, mai mult, sa gandim la moarte si la vesnicele munci, iar gandurile sa le omoram cu postul, cu privegherea si cu rugaciunea, rugandu-ne lui Dumnezeu, cu smerita inima, ca sa ne pazeasca pe noi de toate cursele vrajmasilor, celor ce ne vaneaza pe noi. Dumnezeului nostru slava !

Sursa : proloagele din 9  ianuarie.
  

[1] 250-253.
[2] 253-260.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

duminică, 6 ianuarie 2013

Cugetari : '' A-I multumi lui Dumnezeu când vântul este prielnic pe mare nu este ceva deosebit; a-I multumi însa când este furtuna, atunci se arata adevarata recunostinta. '' . Sfântul Ioan Gura de Aur.



În aceasta zi a sasea, se praznuieste sfânta si dumnezeiasca Aratare a Domnului Dumnezeu si Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Epifania sau Boboteaza.


        Dupa intoarcerea Sa de la templul din Ierusalim, unde ramasese, la doisprezece ani, Domnul Iisus s-a aflat in Galileea, in cetatea Nazaret, unde a crescut, tainuindu-Si inaintea oamenilor puterea si intelepciunea dumnezeirii Sale, pana la treizeci de ani, ca necuviinta se socotea la iudei, ca cineva, inainte de treizeci de ani, sa tie randuiala de dascal sau preot. Pentru aceasta si Hristos, pana la atatia ani, nu a inceput propovaduirea Sa. Si vietuia in Nazaret cu Precurata Maica Sa si cu Dreptul Iosif, care era tamplar, pana ce acela a fost viu, cu care impreuna se si ostenea la lucrul tamplariei. Iar murind acela, singur lucra cu mainile Sale, castigandu-si hrana lui si a Preacuratei Maicii Sale, din osteneala mainilor, ca sa ne invete pe noi a nu ne lenevi, nici a manca painea in zadar.
        Si implinindu-se acei treizeci de ani si vremea dumnezeiestii Lui aratari venind, ca sa se arate lui Israel, cum zice Scriptura, atunci a venit cuvantul lui Dumnezeu catre Ioan, fiul lui Zaharia, in pustie, trimitandu-l pe el ca sa mearga si sa inceapa a boteza cu apa. Si i-a dat lui si un semn incredintat, dupa care putea sa cunoasca pe Mesia, Cel ce atunci venise in lume, precum singur Botezatorul ne spune, zicand: "Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis mie: desupra Caruia vei vedea Duhul, pogorandu-Se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant." Deci, ascultand Ioan cuvantul lui Dumnezeu, a venit in partea Iordanului, propovaduind botezul pocaintei, intru iertarea pacatelor, el fiind acela de care zisese proorocul Isaia mai inainte: "Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui." 


        Si ieseau la dansul oamenii din toata latura Iudeii si a Ierusalimului si se botezau in raul Iordanului, de la dansul, marturisindu-si pacatele lor. Atunci, a venit si Iisus din Galileea la Iordan,  catre Ioan, ca sa se boteze de la dansul. Si era vremea cand Ioan spusese poporului, zicand: "Vine dupa mine, Cel mai tare decat mine, Caruia nu sunt vrednic sa-I dezleg curelele incaltamintelor Lui. Ca eu v-am botezat cu apa, iar Acela va va boteza cu Duhul Sfant." Deci, a venit atunci si Iisus sa se boteze, macar ca nu ii trebuia botezul, ca unul ce era curat si nespurcat, si din Preacurata si Preasfanta Maica-Fecioara se nascuse, fiind El si Izvorul a toata curatia si sfintenia. Insa, ca Cel ce a luat asupra Sa pacatele a toata lumea, ca Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii, a venit la rau, ca sa le spele pe ele cu botezul pocaintei. A venit la ape, ca sa sfinteasca firea apelor, a venit sa se boteze, ca sa ne gateasca noua scaldatoarea Sfantului Botez, la Ioan a venit, ca acesta sa fie pentru dansul martor nemincinos, ca unul ce a vazut pe Duhul Sfant pogorandu-se peste El, Care se boteza, si glasul Tatalui de sus a auzit. Si L-a cunoscut Ioan cu Duhul si se apara, zicand: "Eu am trebuinta sa ma botez de la Tine si Tu vii la mine?" Ca Ioan avea trebuinta, cu adevarat, de botezul cel de la Domnul, ca cela ce era in pacatul neascultarii, cel adus de Adam asupra a tot neamul omenesc. Iar Domnul a zis catre dansul: "Lasa acum, ca asa se cade noua a implini toata dreptatea." Ca si cum ar fi zis: "Mi se cade Mie sa implinesc si aceasta porunca a lui Dumnezeu." Ca porunca a Lui era cu adevarat botezul lui Ioan, precum intelege Sfantul Ioan Gura de Aur. 


        Si s-a botezat, Iisus, de treizeci de ani fiind, de vreme ce, la varsta de treizeci de ani, omul se pleaca cu lesnire catre tot pacatul. Ca graieste Sfantul Ioan Gura de Aur: "Cea dintai varsta a copilariei are multa nestiinta si nebunie; cea de a doua varsta a tineretilor, cu pofta trupeasca se aprinde; iar cea de treizeci de ani, varsta barbatului desavarsit, aceasta robeste pe om tuturor pacatelor. Deci, pentru aceasta si Hristos Domnul a asteptat pana la aceasta varsta cu Botezul, ca la toate varstele sa implineasca voia Domnului si sa sfinteasca firea noastra si sa ne dea putere ca sa biruim patimile si sa putem scapa de pacatele cele de moarte. Iar, dupa Botezul Sau, Domnul a iesit indata din apa, adica, n-a zabovit in apa. Se spune, in adevar, ca Sfantul Ioan Botezatorul, pe fiecare om care se boteza, il afunda in apa pana la grumaji si-l tinea asa pana ce toate pacatele sale isi marturisea si atunci il lasa pe el si iesea din apa. Dar Hristos, fiind fara de pacat, n-a zabovit in apa, si pentru aceasta Evanghelia zice ca a iesit indata din apa. 


        Si, iesind Domnul din rau, i s-au deschis Lui cerurile, stralucind de sus o lumina in chip de fulger si Duhul lui Dumnezeu spre Domnul, Cel ce S-a botezat, S-a pogorat, la vedere, ca un porumbel. Caci, precum in zilele lui Noe, micsorarea apelor a vestit-o o porumbita, tot asa si aici, micsorarea pacatului s-a vestit cu asemanarea porumbelului. Si Duhul Sfant S-a aratat sub aceasta asemanare, fiindca aceasta pasare este curata si iubitoare de oameni si blanda si fara rautate si la loc urat nu sta. Asa, si Duhul Sfant, este izvor al curatiei, izvor adanc al iubirii de oameni, invatator al blandetilor, vistier al bunatatilor, si fuge de la cel ce se tavaleste in mocirla pacatului, fara de pocainta. Si, pogorandu-se Duhul Sfant, ca un porumbel, peste Iisus Hristos, s-a auzit un glas din cer, zicand: "Acesta este Fiul Meu cel iubit, intru Care am binevoit." Aceluia se cuvine slava si stapanirea in vecii vecilor! Amin.

Sursa : proloagele din 6 ianuarie.


Troparul Botezului Domnului Iisus Hristos.



“ In Iordan botezandu-Te Tu, Doamne,
ν ορδν βαπτιζομνου σου Κριε  


 inchinarea Treimii s-a aratat; 
τςΤριδος φανερθη προσκνησις,  


ca glasul Parintelui a marturisit Tie,
το γρ Γενντορος φων προσεμαρτρει σοι,  


 Fiu iubit pe Tine numindu-Te,
γαπητν σε Υἱὸν νομζουσα  


 si Duhul in chip de porumbel a adeverit intarirea cuvantului.
βεβαου το λγου τ σφαλς.  

 
Cel ce Te-ai aratat, Hristoase Dumnezeule,

πιφανες Χριστ Θες  

 si lumea ai luminat, slava Tie ”.
κα τν κσμον φωτσας, δξα σοι.

Απολυτίκιο Θεοφανίων.


ν ορδάν βαπτιζομένου Σου Κύριε,
τς Τριάδος φανερώθη προσκύνησις·
το
γάρ γεννήτορος φωνή προσεμαρτύρει
Σοι,
γαπητόν Σε Υόν νομάζουσα·
καί τό Πνε
μα ν εδει περιστερς
βεβαίου το λόγου τό σφαλές.
πιφανείς Χριστέ Θεός,
καί τόν κόσμον φωτίσας, δόξα Σοι.

Απολυτίκιο Θεοφανίων. 


ν ορδάν βαπτιζομένου Σου Κύριε,

ἡ τῆς Τριάδος ἐφανερώθη προσκύνησις·

τοῦ γάρ γεννήτορος ἡ φωνή προσεμαρτύρει Σοι,

ἀγαπητόν Σε Υἱόν ὀνομάζουσα·

καί τό Πνεῦμα ἐν εἴδει περιστερᾶς

ἐβεβαίου τοῦ λόγου τό ἀσφαλές.

Ὁ ἐπιφανείς Χριστέ ὁ Θεός,

καί τόν κόσμον φωτίσας, δόξα Σοι.


Acatistul Botezului Domnului in Iordan de la Sfantul Ioan
Botezatorul si Inaintemergatorul.


6 ianuarie.

 Rugaciunile incepatoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele :

Condacul 1 :

Pe Tine, Imparatul cerului si al pamantului, Luminatorul nostru, vazandu-Te in Iordan, botezat de robul Tau, cerurile s-au infricosat si tot pamantul s-a infiorat, ingerii s-au mirat si toata faptura s-a bucurat. La pacatosi si la vamesi ai venit ca sa speli cu ape pacatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu multumire iti cantam: Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, Slava Tie.

Icosul 1 :

Veniti in graba astazi puteri ingeresti, vazand pe Stapanul Hristos, venit la repejunile Iordanului sa curete pacatul lui Adam si cunoscand Dumnezeiasca taina, cu frica proslaviti marea Sa coborare, ca Dumnezeu s-a facut om si nestiind de pacat vine ca un Miel al lui Dumnezeu sa ridice pacatele la toata lumea. Pentru aceasta, cei ce proslaviti Dumnezeiasca aratare a lui Hristos, cantati Lui ca si la Betleem aceste laude :

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca din cer de la Tatal, ai venit in acesta lume; Slava Tie, Dumnezeule Cel Preainalt, care Te-ai coborat chiar pana la chipul de rob;
Slava Tie, Mantuitorul lumii, caci ca un om ai venit la Ioan sa te botezi;
Slava Tie, Luminatorul fapturii, caci ca un nou Adam, pacatele lui Adam cel cazut ai purtat;
Slava Tie, Lumina cea fara de inceput, care la Iordan ai vrut sa straluceasca lumina cea mare a cunostintei la toata lumea;
Slava Tie, Soarele Dreptatii, care ai dorit sa daruiesti oamenilor in Aratarea Ta, prealuminoasa dimineata a harului;
Slava tie, Cel ce ai venit sa scapi lumea de vechea inselaciune;
Slava Tie, Cel ce ne-ai aratat noua marea taina a credintei;
Slava Tie, Cel ce ai savarsit pentru noi minuni mari cu ape multe;
Slava Tie, Cel ce ai luminat cerurile si tot pamantul cu lumina invataturilor Tale;
Slava Tie, Cel ce pe faraon cel gandit l-ai inecat in repejunile Iordanului;
Slava Tie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viata vesnica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 2 :

Vazand cu Duhul Dumnezeiescul Inaintemergator venirea Ta in lume, Hristoase, a venit la Iordan si luminat a grait oamenilor : s-a apropiat Izbavirea noastra.
Siliti-va sa-L intampinati pe Dansul si cu buze neintinate sa-I cantam : Aliluia.

Icosul 2 :

Gand ceresc avand intru sine, Luminatorul lumii, marele Inaintemergator, a grait catre oameni: Curatiti-va pentru ca vine Hristos sa izbaveasca lumea din stricaciune si sa dezlege blestemul lui Adam cel intai zidit. Sa se bucure pustia Iordanului si precum crinul sa infloreasca, iar pamantul sa se bucure acum. Pregatiti caile Domnului si drepte faceti cararile Dumnezeului nostru si cantati cu veselie unele ca acestea :

Slava Tie, Lumina cea nespusa, care ai fost vestita de Luminatorul lumii;
Slava Tie, Cuvant nepatruns, care ai fost prezis de glasul Inaintemergatorului Tau;
Slava Tie, Foc curatitor, caci cu lucrarea Ta se stinge toata necuratia;
Slava Tie, Izvor binecuvantat, prin care toata firea omeneasca se sfinteste;
Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care ai binevoit a Te boteza de rob;
Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, care ai binevoit sa Te arati la Iordan;
Slava Tie, Imparatul Adevarului, ca Inaintemergatorul s-a temut sa-Ti dezlege cureaua incaltamintei;
Slava Tie, Stapanul fapturii, ca tot neamul omenesc s-a veselit de Botezul Tau; Slava Tie, Dumnezeule Preavesnic, ca Aratarea Ta lumineaza si intelepteste pruncii;
Slava Tie, Lumina lumii, ca venirea Ta lumineaza si intelepteste orbii;
Slava fie, ca intru lumina Ta vom vedea lumina;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 3 :

Intelegand, Inaintemergatorul, puterea Dumnezeirii Tale, Hristoase, cu frica privindu-Te venind la Iordan, se bucura cu duhul si salta aratandu-Te cu mana si graieste oamenilor : Acesta este Cel ce izbaveste lumea din stricaciune. Acesta este Cel ce ne libereaza din necazuri. Acesta este Cel ce din robi ne face fiii lui Dumnezeu. Acesta, in locul intunericului, lumineaza oamenii cu apa Dumnezeiescului Botez. Acesta este Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii, pe Acesta intampinandu-L sa-I cantam : Aliluia.

Icosul 3 :

Avand bogatie de milostivire ai venit Iisuse, la pacatosi si la vamesi, la raul Iordanului, pentru ca nu ai mai rabdat sa vezi neamul omenesc muncindu-se de diavolul, ci ai venit ca sa-l intrebi iarasi pe Adam : " Unde esti ? Nu te ascunde de mine. Vreau sa te vad daca esti gol si dezbracat si astfel sa te invrednicesti sa nu te mai rusinezi ". Pentru aceasta propovaduim marea Ta coborare cantandu-Ti unele ca acestea :

Slava Tie, Pastorul Cel Bun, ca ai voit sa cauti oaia cea ratacita;
Slava Tie, Fiule, Unule Nascut, caci ai venit sa o porti pe aceasta pe umerii Tai; Slava Tie, Milostivire Nemasurata, ca Te-ai pogorat la omul cel cazut; Slava Tie, Iubire Nespusa, ca ai scos pe oameni din deznadejde;
Slava Tie, Cel ce intaresti mainile slabanogite ale bolnavilor;
Slava Tie, Cel ce vindeci picioarele slabanogite ale schiopilor;
Slava Tie, Cel ce veselesti pustia insetata precum campia Libanului;
Slava Tie, Cel ce pustia Iordanului precum Carmelul ai infrumusetat-o;
Slava Tie, Roua de viata datatoare;
Slava Tie, ca esti Multindurat precum trestia care se pleaca;
Slava Tie, Cel ce ai venit sa cauti si sa mantuiesti pe cel pierdut;
Slava Tie, Cel ce ai venit sa-l chemi pe Adam cel izgonit;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 4 :

Furtuna de ganduri indoite avea intru sine Inaintemergatorul, cand Tu, Hristoase, Imparate, ai venit ca un om la raul Iordanului si ai vrut sa primesti botezul ca un rob, zicand: intinde mana ta si te atinge de capul Meu, si frica l-a cuprins, savarsind cele poruncite. Cuprins a fost de tremur Inaintemergatorul, zicand: De ce ai venit la rob, Doamne, neavand pacate ? Cum sa botez pe Cel ce poarta necazurile lumii ? Cum sa luminez pe Luminatorul lumii ? Cum sa atinga robul cu mana pe Stapanul ? Eu trebuie sa fiu botezat de Tine ca sa-Ti cant : Aliluia.

Icosul 4 :

Auzind Domnul, Iubitorul de oameni, inaltimea smeritelor cuvinte ale Inaintemergatorului si vazand temerea lui i-a zis: O, bunule, Ioane, daca vrei sa fii smerit in fata Mea, totusi, lasa frica, pentru ca trebuie sa-Mi slujesti, caci asa se cuvine noua sa implinim toata dreptatea, ca prin Mine sa se curete pacatele oamenilor. Iar noi intelegand acest cuvant al Tau iti cantam :

Slava Tie, Hristoase, Lumina cea adevarata, ca mila si dreptatea s-au intalnit intru Tine;
Slava Tie, Imparatul adevarului, ca dreptatea si pacea s-au sarutat intru Tine; Slava Tie, Preadulce Iisuse, ca adevarul Tau a stralucit pe pamant, la Betleem; Slava Tie, Mantuitorule Atotmilostiv, ca dreptatea Ta din cer a venit la Iordan; Slava Tie, Curatirea noastra, ca apele botezului ne fac mai albi decat zapada; Slava Tie, Lumina noastra, ca prin repejunile harului zidesti inima curata intru noi;
Slava Tie, Cel ce prin coborarea Ta, cerurile le-ai plecat, iar capul Tau ai vrut sa-L pleci sub mana Inaintemergatorului;
Slava Tie; ca acoperind Cele de Sus, ale Tale, in apele Iordanului ai binevoit sa Te afunzi;
Slava Tie, Doamne al puterilor, de Care se tem si se cutremura toate, si Care ai poruncit Inaintemergatorului sa lase frica cea mare;
Slava Tie, Parinte al indurarilor, ca la Tine milostivirea este nemasurata si necercetata si cu ea ai acoperit pacatele lumii;
Slava Tie, Cel ce Te-ai nascut din Fecioara, Mantuitorul nostru, cerceteaza-ne pe noi cu mare ingaduinta Ta cea nespusa;
Slava Tie, Cel ce Te-ai aratat la toata lumea, Hristoase Dumnezeul nostru, sfinteste-ne pe noi cu aratarea Ta Dumnezeiasca;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai Botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie;

Condacul 5 :

Fiind Suvoi, izvorator din Dumnezeu, de har si bunatate, in repejunile Iordanului ai intrat, ca prin ape sa curatesti pacatul omenesc: Frica s-a facut vazand pe Facatorul cerului si ai pamantului, dezbracandu-se la rau si primind botezul de la rob. Puterile ingeresti s-au mirat, raul Iordan si-a intors apele inapoi, neputand suferi focul ce manca apele lui, si nici sa spele pe Cel Curat si sa stearga pe Cel fara de pacat. Pentru aceasta veseleste-te, Iordane, bucurati-va, izvoare si balti, toate adancurile marii; ca astazi s-a sfintit firea apelor, liberandu-se de stapanul intunericului ce se ascunsese acolo. Si toata faptura veselindu-se, canta cu noi :
Aliluia.

Icosul 5 :

Pe Tine, Stapanul lumii, vazandu-Te Dumnezeiescul Ioan, dezbracat si afundat in ape, ca sa ineci pacatele lumii si golatatea lui Adam iarasi sa o imbraci in haina maririi, s-a cutremurat cu duhul si a grait catre Tine, Mielul lui Dumnezeu, care curatesti pacatele lumii : " Nu indraznesc sa ma ating de crestetul Tau. Tu insuti ma sfinteste si ma lumineaza, pentru ca Tu esti Viata si Lumina si Pacea lumii ". Totusi dupa cuvantul Tau, cu frica si-a pus dreapta sa pe  Dumnezeiescul Tau crestet si botezandu-Te si pe Tine, fara de pacat fiind, cu bucurie Ti-a cantat asa :

Slava Tie, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai luat asupra Ta pacatele lumii;
Slava Tie, Mantuitorule Milosarde, care ai binevoit sa ineci in apele Iordanului pacatele oamenilor;
Slava Tie, Cel ce ne-ai spalat pe noi de intinaciunea pacatelor;
Slava Tie, Cel ce ai dezlegat blestemul lui Adam;
Slava Tie, ca prin Dumnezeiasca Ta aratare pe toti oamenii i-ai bucurat;
Slava Tie, ca prin Botezul Tau in Iordan toata lumea ai luminat;
Slava Tie, ca pentru noi chip de rob ai luat;
Slava Tie, ca prin saracia Ta pe noi ne-ai imbogatit;
Slava Tie, ca prin smerenia Ta stapanirea vrajmasului pana la capat ai daramat;
Slava Tie, ca prin Botezul Tau, Imparatia lui Dumnezeu in chip vadit ai inceput sa o zidesti pe pamant;
Slava Tie, ca la Iordan, calea mantuirii tuturor oamenilor ai aratat;
Slava Tie, ca Lumina vederii de Dumnezeu acolo a luminat;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 6 :

Propovaduitorul minunat si Inaintemergatorul Ioan multe le graia oamenilor veniti la dansul, ca sa-Ti gateasca, Tie, calea, Doamne, totusi a tacut in fata Ta, cand ai venit la Iordan, deoarece Tu Insuti, i-ai spus : " Daca vorbesti celor nelegiuiti si celor pacatosi, boteaza-Ma repede, in tacere. Nu se cuvine ca gura omului sa graiasca cu glas despre Cel ce a venit, Cuvantul lui Dumnezeu, si despre taina ce s-a savarsit, pentru ca ingerii lui Dumnezeu cu frica I-au stat inainte si toata faptura s-a cutremurat ". Pentru aceasta si noi in tacere adanca si cu multa cucernicie iti cantam : Aliluia.

Icosul 6 :

La Iordan a stralucit lumii intregi lumina mare, si taina infricosata, ca Tu, Stapane Hristoase, botezandu-Te de catre Ioan, cu graba ai iesit din apa, scotand impreuna cu Tine lumea si cerul Ti s-a deschis; Ca precum, de demult, Adam a inchis cerul pentru toti, tot asa oamenii, din nou, impreuna cu Tine sa dobandeasca intrarea in locasurile raiului si cu dragoste sa-Ti cante asa :

Slava Tie, Imparatul pacii, Cel ce ai daramat peretele cel din mijloc al vrajbei;
Slava Tie, Datatoruie de milostivire, Cel ce ai deschis raiul cel inchis prin neascultare;
Slava Tie, ca la Iordan cerul cel inchis prin pacat iarasi ni l-ai aratat deschis;
Slava Tie, ca atunci ai fagaduit sa ne arati ingerii ce urca si coboara din ceruri;
Slava Tie, ca prin coborarea Ta cerurile pana la pamant s-au plecat;
Slava Tie, ca prin Botezul Tau pamantul pana la ceruri s-a inaltat;
SI ava Tie, ca prin deschiderea cerului tainele negraite ale lui Dumnezeu intregii lumi s-au aratat;
Slava Tie, ca prin aratarea lumii ceresti Preasfanta si Dumnezeiasca binecuvantare tuturor credinciosilor s-a dat;
Slava Tie, Cel ce in vremea lui Ilie cerurile le-ai incuiat, nu ne incuia noua usile milostivirii Tale;
Slava Tie, Cel ce la Iordan cerurile le-ai deschis, deschide-ne si noua usile Camarii Tale Dumnezeiesti;
Slava Tie, Cel ne-ai aratat in Botezul Tau adancul iubirii Tale de oameni, scoate din adancul pacatului pe cei deznadajduiti;
Slava Tie, Cel ce ai ridicat pana la al treilea cer pe alesii Tai, ridica-ne in locasurile ceresti pe noi cei cazuti in adancul pacatului;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-si botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Condacul 7 :

Vrand, Doamne, Iubitorule de oameni, sa mantuiesti lumea ce pierea in pacate, ne-ai descoperit marea taina a Dumnezeiestii si intreitei aratari si precum la inceputul fiintarii lumii Duhul lui Dumnezeu, ca un datator de viata se purta deasupra apelor, asa si la botezul Tau, Doamne, cand in raul Iordanului ai vrut sa innoiesti si sa luminezi neamul omenesc si toata faptura ce suspina impreuna cu noi, Acelasi Duh Sfant, iarasi s-a pogorat din ceruri in chip de porumbel si a stat deasupra Ta, ca peste un nou Adam, ca sa petreaca de acum in oamenii innoiti in baia de apa si cu putere de sus fiind imbracati, intru innoirea duhului, sa mearga si sa cante lui Dumnezeu : Aliluia.

Icosul 7 :

Faptura noua ai aratat, Stapane al fapturii, la Botezul Tau, primit de la Ioan, caci precum in timpul lui Noe ai inecat pacatele celei dintai lumi, asa si in apele Iordanului iarasi ai inecat pacatele intregii lumi zidita din nou cu foc si Duh si apa, savarsind o minunata innoire si renastere. Cu Duh ai zidit din nou sufletele, cu apa ai sfintit trupul, povatuind omul si astfel in chip tainic, din apa, zidesti impreuna cu Duhul Biserica cea cu multi fii, ca sa-Ti cantam totdeauna asa :

Slava Tie, Ziditorul fapturii, Cel ce ai plecat cerurile si Te-ai coborat la Iordan;
Slava Tie, Mantuitorul lumii, Cel ce ai deschis cerurile si ne-ai aratat noua Duhul lui Dumnezeu;
Slava Tie, Atotbunule, ca Duhul Tau cel Sfant ne invata dreptatea pe pamant; Slava Tie, Cel ce prin apa si prin Duh ai innoit firea noastra cea invechita prin pacat;
Slava Tie, Cel ce prin focul Dumnezeirii in repejunile Iordanului ne-ai daruit lumina cunostintei;
Slava Tie, Hristoase, ca prin Pogorarea Duhului Tau cel Sfant ne-ai facut partasi la firea cea Dumnezeiasca;
Slava Tie, ca prin Duhul intelepciunii si al intelegerii ai descoperit oamenilor adevarata vedere a lui Dumnezeu;
Slava Tie, ca prin pogorarea Duhului lui Dumnezeu asupra Ta, duhul tariei si al intelepciunii, al vederii si smereniei si duhul temerii de Dumnezeu ai varsat asupra noastra;
Slava Tie, ca in repejunile Iordanului capetele balaurilor le-ai ars;
Slava Tie, ca prin aratarea Duhului lui Dumnezeu in chip de porumbel dupa blandetile acestuia ne-ai chemat pe noi la curatie fecioreasca;
Slava tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava tie.

Condacul 8 :

Infricosatoare si minunata este aratarea Sfintei Treimi la Iordan: mai intai Fiul Cel Preaiubit s-a aratat in trup, botezandu-se de catre robul, indata Duhul Sfant s-a pogorat in chip de porumbel, apoi Preadumnezeiescul Parinte a glasuit din ceruri, marturisind : " Acesta este Fiul Meu Cel iubit, intru care am binevoit ". O, mare, si preaslavita taina: Din cer a tunat Domnul si Cel de Sus si-a deschis glasul sau, ca sa se implineasca proorocia parintelui David : " Glasul Domnului peste ape, Dumnezeul Slavei a tunat, Domnul pe ape multe. Glasul Domnului intru tarie, glasul Domnului intru stralucire ". Pentru aceasta si noi iti cantam cu nevrednice buze, din adancul sufletului : Aliluia.

Icosul 8 :

Cu totul esti intru cele inalte, Iisuse, totdeauna sezand in ceruri cu Tatal, dar nici de cele de jos nu te despartesti, nascut fiind cu trupul, in Betleem, din Curata Fecioara, acum la Iordan Te arati intregii lumi, ca pe cei ce sedeau intru intuneric si in umbra mortii sa-i luminezi cu lumina Aratarii Tale Dumnezeiesti. Pentru aceasta luminati fiind cu lumina aratarii Treimice sa-Ti cantam Tie, Dumnezeului Celui ce Te-ai aratat si pe pamant ai fost vazut si lumea ai luminat :

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce esti inchinat intru cei de sus impreuna cu Tatal si cu Duhul;
Slava Tie, Fiul Tatalui, Cel Ce esti cantat de Inaintemergatorul intru cei de jos;
Slava Tie, Cel ce sezi de-a dreapta Tatalui si esti propovaduit de glasul din ceruri;
Slava Tie, Cel ce Te-ai intrupat pentru noi si de toata lumea esti numit Preaiubitul Fiu al lui Dumnezeu;
Slava Tie, ca aratandu-Te in apele Iordanului, Lumina cea neapusa a Treimii in Botezul Tau ne-ai descoperit;
Slava Tie, Cel ce ai fost botezat de mana robului, si pe noi, robii Tai fiind, prin aceasta baie, din nou ne-ai facut fiii lui Dumnezeu;
Slava Tie, Izvorul vietii si al nemuririi, care iarasi ne-ai adus pe noi, cei nascuti din apa si din Duh, la starea fericita a raiului;
Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, care prin botezul Tau de foc vii sa faci un cer nou si un pamant al dreptatii;
Slava Tie, Rasaritul rasariturilor, Cel ce prin Botezul Tau ai luminat pe cei ce dormeau in intunericul si in umbra mortii;
Slava Tie, Lumina din Lumina, ca Lumina cea nevazuta a Duhului Tau a stralucit in sufletele noastre; Slava Tie, Imparate fara de inceput, ca prin apele curate ale Botezului Tau ai spalat pacatul stramosesc;
Slava Tie, Stapanul fapturii, ca pe oamenii cei insetati i-ai adapat din destul; Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si toata lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul 9 :

Toata firea ingerilor s-a mirat de marea taina a Dumnezeiestii Tale aratari: ca pe Adam, cel stricat prin pacat, l-ai innoit in repejunile Iordanului, si capetele nevazutilor balauri, ce se incuibasera acolo, le-ai zdrobit cu Botezul Tau si astfel adancul beznei diavolului l-ai deschis ca, de acolo, sa ne scoti pe noi si sa incepi a zidi Imparatia Ta, care nu este din lumea aceasta si despre care a proorocit David zicand : " Imparatia Ta este imparatie a tuturor veacurilor si Stapanirea Ta in fiecare neam si neam ", pe care si noi proslavind-o iti cantam : Aliluia.

Icosul 9 :

Graitorul de Dumnezeu si ingerul Dumnezeiesc, Marele Inaintemergator, prezis a fost de Maleahi proorocul, ca numai el, unul, dintre oameni s-a invrednicit, Doamne, ca la botezul Tau sa vada venirea Duhului si sa auda glasul Parintelui, marturisind din ceruri ca Tu esti Fiul lui Dumnezeu, ca sa fie primit propovaduitor al Aratarii Dumnezeiestii Treimi. Acela a marturisit oamenilor intr-o zi de dimineata, zicand : "Am vazut Duhul pogorandu-se din Cer ca un porumbel si a sezut deasupra Lui. Si eu am vazut si am marturisit ca Acesta este Fiul lui Dumnezeu ". Iar noi pricepand aceasta marturie, proslavim : Dumnezeiasca Ta Aratare, Hristoase, cantand :

Slava Tie, Dumnezeul Preavesnic, ca esti marturisit de glasul Inaintemergatorului;
Slava Tie, Miel Nevinovat, ca prin aratarea Duhului Sfant esti marturisit din ceruri;
Slava Tie, Putere Preainalta, ca prin deschiderea portilor ceresti deasupra Iordanului ne-ai deschis portile inchise ale raiului;
Slava Tie, vesnica Milostivire, ca prin Botezul Tau ai aratat oamenilor o noua lume;
Slava Tie, Imparatul lumii, care ai vestit pe pamant pace si mantuire;
Slava Tie, Soarele Dreptatii, ca ai stralucit in inimile noastre lumina dreptatii Tale;
Slava Tie, ca prin aratarea Sfantului Duh la botezul Tau, ne-ai invrednicit sa intram cu sufletul curat in cereasca Ta camara;
Slava Tie, ca pe Tatal ceresc la Botezul Tau ni l-ai aratat, ca toti cei ce credem in Tine cu dreptate sa fim fiii Lui;
Slava Tie, ca prin Duh si prin foc ai luminat firea noastra cea innegrita prin pacat;
Slava Tie, ca prin apa si prin Duh ai curatit  prealuminat trupul nostru neputincios si stricat de patimi;
Slava Tie, Dumnezeule, ca aratandu-Te in trup, toata lumea ai innoit in repejunile Iordanului;
Slava Tie, ca luand asupra Ta pacatele lumii, pacatul stramosesc l-ai inecat in apele Botezului;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 10 :

Vrand sa mantuiesti firea noastra cea cazuta si saracita, Hristoase Mantuitorule, ai venit la raul Iordan, la pacatosi si la vamesi si ai primit Botezul de la Ioan, ca sa iei asupra-Ti, acolo, in ape, greutatea pacatelor oamenilor si ca un miel al lui Dumnezeu sa fii gata sa mergi de buna voie la jertfa si sa rascumperi pacatele lumii cu scump sangele Tau. Pentru aceasta Te-ai si afundat in apele Iordanului ca, ingropandu-Te acolo, sa Te gatesti pentru botezul mortii, despre care, mergand spre patima, ai zis : " Cu botez ma voi boteza si cat ma chinuiesc pana se vor implini acestea ". Pentru care si noi cu multumire iti cantam : Aliluia.

Icosul 10 :

Imparate Preavesnic, Iisuse Hristoase Tu ai venit la Iordan pentru a Te arata la toata lumea, ca sa dezlegi, ca un Judecator Atotmilostiv, osanda lui Adam cel intai zidit, singur ispitind inimile tuturor sa dai viata noua, oamenilor. Pentru aceasta cu mana luand lopata cea curatitoare, aria intregii lumi cu intelepciune ai curatit-o, despartind, precum pastorul, oile de capre. invredniceste-ne si pe noi, cei botezati in numele Preasfintei Treimi, sa fim mantuiti si asezati de-a dreapta Ta, si bineplacuta sa-ti fie aceasta cantare :

Slava Tie, Arhiereule, ca trecand cerurile prin Botezul Tau pamantul l-ai luminat; Slava Tie, Pastorul cel Mare al oilor/ca la turma Ta ai venit la Iordan;
Slava Tie, ca intemeind pamantul pe ape, l-ai innoit la apele Iordanului cu harul Duhuiui;
Slava Tie, ca intarind cerul a doua oara deasupra apelor, ai zidit un cer nou, Biserica Ta, in apele Botezului Tau;
Slava Tie, Izvorul vietii noastre, ca la izvoarele mantuirii ai chemat pe oamenii Tai insetati;
Slava Tie, Propovaduitorule al vesnicului adevar, ca setea noastra cea duhovniceasca ai potolit-o fara pret si fara argint;
Slava Tie, ca bogat fiind in milostivire, pentru prea multa dragoste Te-ai jertfit pentru noi;
Slava Tie, ca pe noi cei morti in pacate, vii ne-ai facut in apele botezului;
Slava Tie, ca Te-ai ingropat in apele Iordanului, ca si noi sa ne ingropam prin botez intru moartea si invierea Ta;
Slava Tie, caci cu apele Iordanului Te-ai imbracat ca si cu o haina, ca si noi sa ne imbracam cu Tine in hainele luminoase ale dreptatii si curatiei;
Slava Tie, ca peretele, cel din mijloc al vrajbei cu Trupul Tau l-ai daramat, ca si pe noi, cei ce suntem pe mare, departe, sa ne apropii de Tine;
Slava Tie, ca pe toti oamenii i-ai impacat in unul Trupul Tau, ca si pe noi cei straini si pribegi sa ne zidesti in Una si Dumnezeiasca Biserica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, care in Iordan Te-ai botezat si lumea ai luminat, slava Tie.

Condacul 11 :

Cantare noua sa-Ti cante Tie, Hristoase, toata faptura, ca din Fecioara Te-ai nascut si in Iordan Te-ai botezat. Oamenii duhovniceste sa se veseleasca, proslavind sarbatoarea stralucitei noastre luminari si, impreuna cu Dumnezeiescul Grigore, sa cantam zicand : " Este timpul innoirii, - sa ne innoim de sus, ziua rezidirii - sa ne imbracam in Noul Adam, ziua luminarii - sa ne luminam Dumnezeieste ", ca intru innoirea duhului sa incepem a umbla si cu intotdeauna sa cantam cantarea cereasca : Aliluia.

Icosul 11 :

Luminoasa si Stralucitoare Lumina esti Hristoase, Lumina Vesnica a unuia Nascut din Tatal! Preacinstitul Tau Trup s-a aprins in mijlocul Iordanului ca un luminator, Tu ai stralucit precum Soarele si ai daruit lumii prin Botezul Tau lumina cea mare si nevazuta a harului si adevarului, luminand pe tot omul ce vine in lume, ca oamenii ce sedeau in intuneric si in umbra mortii sa vada lumina mare si sa mearga dupa ea. Lumineaza-ne, asadar, si pe noi cei ce ratacim in intunericul pacatului, ca, innoindu-ne si urcandu-ne la inaltime cereasca, sa-Ti cantam asa :

Slava Tie, Luminatorul lumii, ca ai venit sa ne botezi cu Duhul Sfant si cu foc; Slava Tie, Mantuitorul celor pacatosi, ca ai binevoit sa ne scoti din adancul pacatului;
Slava Tie, Lumina Cea fara de inceput si Pururea Fiitoare, ca ai curatit intinaciunea sufletelor noastre in apele Botezului;
Slava Tie, Lumina care intrece orice stralucire, ca in stralucirile sfintilor Tai ii luminezi pe cei credinciosi;
Slava Tie, Stralucirea Slavei Tatalui, ca prin aratarea Ta ai izgonit intunericul nevederii;
Slava Tie, Cel ce locuieste intru Lumina cea nepatrunsa, ca prin Botezul Tau a stralucit Lumina vederii de Dumnezeu;
Slava Tie, Lumina din Lumina, ca ai stralucit intru intuneric, ca sa ne curatesti de intunericul pacatelor;
Slava Tie, Soarele Dreptatii Cel ce ne-ai vestit noua dimineata mantuirii, intru lumina faptelor bune invata-ne pe noi;
Slava Tie, Lumina Cea Neinserata, care a stralucit la Iordan, intru lumina Ta straluceste-ne Lumina cea neapusa a Sfintei Treimi;
Slava Tie, Chipul Cel Prealuminos al Tatalui, da-ne viata cea minunata si neimbatranitoare in baia nasterii din nou;
Slava Tie, Biruitorul mortii, din vsnica moarte izbaveste-ne pe noi;
Slava Tie, incepatorul vietii, indrepteaza-ne pe noi la viata vesnica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 12 :

Harul Dumnezeiesc si mantuitor s-a aratat astazi tuturor oamenilor in Botezul Tau, Hristoase, Mantuitorule; caci ai venit la Iordan, Unule, sa curatesti pacatele oamenilor si sa zdrobesti capetele balaurilor ce se incuibasera acolo, daruind harul botezului care dezleaga sufletele si trupurile noastre. Ca noi cu smerenie si sarguinta sa alergam ia preacuratul izvor si sa scoatem apa vietii, ca harul Duhului si darurile tainice si Duhul cunoasterii se dau in chip nevazut tuturor celor ce o scot cu credinta, Mantuitorule, ca toti sa-Ti cante cu multumire : Aliluia.

Icosul 12 :

Cantand, Hristoase, Aratarea Ta Mantuitoare, proslavim toti Botezul Tau de la Ioan, in apele Iordanului, ne inchinam negraitei Tale ingaduinte fata de omul cazut si credem cu Inaintemergatorul, ca Tu cu adevarat esti Mielul lui Dumnezeu, care ai luat asupra Ta in apele Iordanului, pacatele a toata lumea, ca sa le speli si sa le rascumperi cu Preacurat Sangele Tau. Pentru aceasta ne rugam Tie : poarta si nenumaratele noastre pacate si nu ne lipsi pe noi in aceasta mare si luminata zi sa-Ti cantam cu multumire si inima curata unele ca acestea :

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca ne-ai stralucit in apele Iordanului lumina spre luminarea intregii lumi;
Slava Tie, Preavesnic Dumnezeu, ca ne-ai aratat in Botezul Tau mare har si iubire pentru toti oamenii;
Slava Tie, Mantuitorul celor rataciti, ca ai venit sa cauti in repejunile Iordanului pe cei pierduti pe cale;
Slava Tie, Biruitorul mortii, ca ai binevoit sa daruiesti viata noua si curata nu dupa trup, ci intru innoirea duhului;
Slava Tie, Stapanul vietii si al mortii, ca ai tocit boldul mortii si prin Aratarea Ta ne-ai daruit viata nesfarsita;
Slava Tie, Facatorul cerului si al pamantului, ca prin Botezul Tau cerul si pamantul s-au veselit pe malurile Iordanului;
Slava Tie, Imparatul celor ce imparatesc, ca imparatia lumii acesteia de aici incepe sa odrasleasca in Imparatia Ta;
Slava Tie, Doamne al celor ce stapanesc, ca cerurile astazi se deschid tuturor celor ce vor sa se mantuiasca si toata firea noastra incepe sa se curateasca;
Slava Tie, Mantuitorul nostru, ca ai venit la Iordan sa ne mantuiesti pe noi nu dupa faptele dreptatii, ci dupa mare mila Ta;
Slava Tie, Hristoase Dumnezeule, ca ai sfintit firea apelor; adapa si sufletul cel insetat cu apa cucerniciei, dupa mare mila Ta;
Slava Tie, Fiule, Unule Nascut si Cuvantul lui Dumnezeu, hraneste inima mea cu aratarea cuvintelor Tale;
Slava Tie, Dumnezeule Atotputernic, care singur faci minuni, aprinde sufletul meu cel rece cu intelegerea minunilor Tale;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea toata ai luminat, slava Tie.

Condacul 13 :

Doamne Isuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca sa ridici pacatele intregii lumi, primeste aceasta neinsemnata rugaciune ce Ti-o aducem din toata inima si ne lumineaza pe noi, cei ce sedem in intunericul pacatelor, cu mantuitorul Tau Botez primit de la Ioan, ca sa ne mantuim prin Tine de bolile sufletesti si trupesti, sa incepem a pasi drept intru innoirea vietii si sa-Ti cantam cu toti sfintii : Aliluia.

Doamne Isuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca sa ridici pacatele intregii lumi, primeste aceasta neinsemnata rugaciune ce Ti-o aducem din toata inima si ne lumineaza pe noi, cei ce sedem in intunericul pacatelor, cu mantuitorul Tau Botez primit de la Ioan, ca sa ne mantuim prin Tine de bolile sufletesti si trupesti, sa incepem a pasi drept intru innoirea vietii si sa-Ti cantam cu toti sfintii : Aliluia.

Doamne Isuse Hristoase, Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ai venit la Iordan ca sa ridici pacatele intregii lumi, primeste aceasta neinsemnata rugaciune ce Ti-o aducem din toata inima si ne lumineaza pe noi, cei ce sedem in intunericul pacatelor, cu mantuitorul Tau Botez primit de la Ioan, ca sa ne mantuim prin Tine de bolile sufletesti si trupesti, sa incepem a pasi drept intru innoirea vietii si sa-Ti cantam cu toti sfintii : Aliluia.

Apoi se zice Icosul 1 :

Veniti in graba astazi puteri ingeresti, vazand pe Stapanul Hristos, venit la repejunile Iordanului sa curete pacatul lui Adam si cunoscand Dumnezeiasca taina, cu frica proslaviti marea Sa coborare, ca Dumnezeu s-a facut om si nestiind de pacat vine ca un Miel al lui Dumnezeu sa ridice pacatele la toata lumea. Pentru aceasta, cei ce proslaviti Dumnezeiasca aratare a lui Hristos, cantati Lui ca si la Betleem aceste laude :

Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, ca din cer de la Tatal, ai venit in acesta lume; Slava Tie, Dumnezeule Cel Preainalt, care Te-ai coborat chiar pana la chipul de rob;
Slava Tie, Mantuitorul lumii, caci ca un om ai venit la Ioan sa te botezi;
Slava Tie, Luminatorul fapturii, caci ca un nou Adam, pacatele lui Adam cel cazut ai purtat;
Slava Tie, Lumina cea fara de inceput, care la Iordan ai vrut sa straluceasca lumina cea mare a cunostintei la toata lumea;
Slava Tie, Soarele Dreptatii, care ai dorit sa daruiesti oamenilor in Aratarea Ta, prealuminoasa dimineata a harului;
Slava tie, Cel ce ai venit sa scapi lumea de vechea inselaciune;
Slava Tie, Cel ce ne-ai aratat noua marea taina a credintei;
Slava Tie, Cel ce ai savarsit pentru noi minuni mari cu ape multe;
Slava Tie, Cel ce ai luminat cerurile si tot pamantul cu lumina invataturilor Tale;
Slava Tie, Cel ce pe faraon cel gandit l-ai inecat in repejunile Iordanului;
Slava Tie, Cel ce ai adus oamenii, prin apele botezului, la viata vesnica;
Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, slava Tie.

Si Condacul 1 :

 Pe Tine, Imparatul cerului si al pamantului, Luminatorul nostru, vazandu-Te in Iordan, botezat de robul Tau, cerurile s-au infricosat si tot pamantul s-a infiorat, ingerii s-au mirat si toata faptura s-a bucurat. La pacatosi si la vamesi ai venit ca sa speli cu ape pacatele oamenilor. Iar noi, nevrednicii, cu multumire iti cantam: Slava Tie, Fiul lui Dumnezeu, Cel ce in Iordan Te-ai botezat si lumea intreaga ai luminat, Slava Tie.

Rugaciune la Botezul Domnului.

Doamne, Iisuse Hristoase, Fiule al lui Dumnezeu, Unule nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, Lumina din Lumina, care luminezi toate, care nestricat Te-ai intrupat din Preasfanta Fecioara Maria si ai venit in lumea aceasta pentru mantuirea noastra. Tu insa nu ai rabdat sa vezi neamul omenesc muncit de diavolul si pentru aceasta in luminata zi a Dumnezeiestii Tale Aratari ai venit la Iordan la pacatosi si la vamesi ca sa Te botezi de la Ioan, fara de pacat fiind, ca sa implinesti toata dreptatea si sa speli in apele Iordanului pacatele intregii lumi si, ca un Miel al lui Dumnezeu, sa le iei asupra Ta si sa ne mantuiesti cu Cinstit Sangele Tau.

Pentru aceasta Te-ai afundat in apele Iordanului, ai deschis cerul cel inchis de Adam si Duhul Sfant a venit peste Tine ca un porumbel. Tu ai luminat si ai indumnezeit firea noastra si Dumnezeiescul Tau Parinte Ti-a vestit bunavoirea Sa, pentru ca ai implinit voia Lui si ca un om ai primit pacatele si spre junghiere Te-ai gatit, dupa cum Tu insuti ai grait : " Pentru aceasta Ma iubeste Tatal, pentru ca Eu imi pun sufletul, ca iarasi sa-L primesc " si, astfel, in aceasta prealuminata zi, Tu, Doamne, ai pus inceputul mantuirii noastre.

Pentru aceasta toate puterile ceresti se bucura si toata faptura se veseleste, asteptand slobozire din stricaciune zicand : " A venit luminarea, s-a aratat harul si izbavirea, lumea se lumineaza si oamenii se umplu de bucurie. Sa se veseleasca acum cerul si pamantul si toata lumea sa se bucure, raurile sa salte, izvoarele, lacurile, adancurile si marile sa dantuiasca, ca prin Dumnezeiescul Botez astazi s-a sfintit firea lor. Sa se bucure astazi si adunarea oamenilor, ca firea lor capata astazi starea cea dintai si toti sa cante cu bucurie : Este timpul Aratarii lui Dumnezeu.

Veniti cu mintea la Iordan sa vedem priveliste mare : Hristos vine spre Botez, Hristos vine la Iordan. Hristos ingroapa in apa pacatele noastre. Hristos merge sa caute oaia cea ratacita si o gaseste si o duce in rai ". Aceasta taina Dumnezeiasca pazind, iubitorule de oameni, Doamne, invredniceste-ne pe noi, cei ce insetam dupa glasul Tau, sa venim la Tine, Izvorul cel pururea datator de viata, sa scoatem apa harului Tau si iertarea pacatelor si sa traim in veacul de acum in curatie si feciorie, in dreptate si cucernicie, asteptand nadejdea cea fericita si aratarea slavei Tale, a Marelui Dumnezeu si Mantuitorului nostru, pentru ca nu ne mantuiesti numai dupa faptele noastre, ci cu marea Ta milostivire si cu innoirea Sfantului Tau Duh, in baia nasterii din nou, ca indreptati cu harul Tau sa fim mostenitori ai vietii vesnice in Imparatia Ta, unde ne invredniceste sa slavim, impreuna cu toti sfintii, Preasfantul Tau Nume cu Parintele Tau fara de inceput si cu Preasfantul si Bunul si de Viata Facatorul Tau Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
 

Tot în aceastã zi, învãtãturã, pe scurt, despre Sfântul Botez.


        Odata cu Botezul Domnului, praznuim astazi, fratilor, si sarbatoarea botezului nostru, al fiecaruia dintre noi. Eram niste prunci nestiutori, cand am primit Sfantul Botez. Sa intelegem acum, cand suntem mari, ceea ce atunci nu puteam intelege si sa primim, printr-o alegere libera, drumul credintei, pe care, inca din pruncie, Biserica l-a deschis inaintea libertatii noastre.
        Taina Botezului, fratilor, este, precum se stie, cea dintai din cele sapte Taine ale Bisericii. E Taina fara de care nu poti fi crestin. Mantuitorul a randuit Taina aceasta dupa Invirea Sa, cand a zis Apostolilor Lui: "Mergand, invatati toate neamurile, botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh."[1], dar, de fapt, El ne-a pregatit aceasta duhovniceasca scaldatoare inca din ziua Botezului Sau, de la Iordan. Este Taina prin care ne curatim de pacatul stramosesc; moare, adica, omul vechi din noi si se naste omul cel nou, prin impartasirea din harul Sfantului Duh al Domnului, putand a nadajdui ca, prin credinta si fapte bune, sa ajunga a dobandi mantuirea[2]. Este lucrarea vazuta si nevazuta a nasterii din nou a omului "din apa si din Duh"[3].
       Sfantul Botez nu poate fi savarsit decat de Sfintii Apostoli si de urmasii lor, episcopii si preotii. Numai in caz de primejdie de moarte, il poate savarsi orice mirean botezat, dar si atunci daca pruncul scapa cu viata - preotul trebuie sa-i citeasca celelalte rugaciuni si sa-l faca partas si celorlalte Taine, care stau la poarta de intrare a omului in crestinism, adica Taina Sfintei Impartasanii si Taina Ungerii cu Sfantul Mir.
        Unii rataciti de la dreapta credinta a Bisericii Ortodoxe nu recunosc botezul copiilor. Ei socotesc ca botezul trebuie facut la o varsta mai inaintata[4]. Acestia nu tin seama nici de poruncile Sfintei Scripturi[5], nici de hotararile Sfintelor Sinoade[6] si nici de marturiile Sfintilor Parinti.
        Noi insa, dreptcredinciosii, la aceasta sfanta praznuire a Bobotezei, ne ducem cu gandul la ziua sfantului nostru botez, fiecare pentru sine si toti laolalta, si-L rugam pe Dumnezeu, de fiecare data, sa ne spele din nou, duhovniceste, de toate pornirile firii noastre pacatoase, omorand pe omul cel vechi din noi, si sa ne daruiasca harul, puterea si bucuria sa ne simitim si sa fim o faptura noua, cu adevarat, prin harul si prin impreuna-lucrarea cu noi a Duhului Domnului nostru Iisus Hristos. Amin.

Sursa : proloagele din 6 ianuarie.


[1] Matei 28,19.
[2] Fapte 2,38.
[3] Ioan 3,5.
[4] dupa 16 ani.
[5] Fapte 14,14-16, 27-34, 48;I Cor.1,16.
[6] de ex. Sinodul din Cartagina, care prin canonul 124, a hotarat: "Toti cei ce nu vor sa primeasca botezul pruncilor, sa fie anatema.

Tot în aceasta zi, facem pomenirea sfântului noului sfintit mucenic Romano Lachedemonul, care, marturisind în anii 1695, prin sabie s-a savârsit.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.