Cugetări : '' Nimic nu poate sfâşia trupul Bisericii atât de mult ca mândria. ''. Sfântul Ioan Gură de Aur.

În aceasta zi a saptea, facem pomenirea soborului Sfântului Prooroc înaintemergatorului si Botezatorului Ioan.

Ziua de astazi, a doua zi dupa Botezul Domnului, este inchinata preamaririi Sfantului Ioan Inaintemergatorul, ca unul care, botezand pe Mantuitorul in Iordan, a descoperit cel dintai lumii, dupa semnul ce i se dase de sus, ca Domnul Iisus este cu adevarat Mesia, Marele Trimis al lui Dumnezeu, Mesia cel asteptat de toata lumea si de noi, sa vina sa ne curete, sa ne sfinteasca, sa ne lumineze, sa ne primeasca viata si fiinta noastra de oameni, mereu si de-a pururea si sa ne mantuiasca.

Dar Sfantui Ioan a fost Prooroc si un Inaintemergator fata de Mantuitorul Iisus, in toata viata si stradania lui. Mai intai, Sfantul Ioan este pecetluit cu aceasta chemare inca de la venirea lui pe lume, printr-o nastere minunata si vestit de inger[1]; apoi, inca de foarte tanar, el este un Prooroc al pocaintei. El iubeste infranarea si viata aspra din pustia Iordanului. Aici traieste el, predica, marturiseste si boteaza in Iordan, pe cei care cred in el[2]; predica lui era: schimbarea vietii; intoarcerea la Dumnezeu si impacarea cu El, pentru a primi viata noua pe care o aduce Imparatia lui Mesia: "Pocaiti-va ca s-a apropiat Imparatia cerurilor"[3]. El este cel dintai care face ceea ce predica, prin infranarea si viata grea pe care o duce. Imbracat in haina aspra, de par de camila, nemancand paine, nici band vin[4], granindu-se doar cu lacuste si miere salbatica, ca un adevarat inger in trup, cum il arata unele icoane; Botezul lui Ioan nu era botezul nostru al crestinilor. El insusi facea deosebirea intre cele doua botezuri: "Eu va botez cu apa spre pocainta. Mesia va boteza cu Duh Sfant si cu foc, spre mantuire[5]. Dar Sfantul Ioan, si pentru botezul sau, cere "roada vrednica de pocainta"[6], dragoste de oameni, milostenie, dreptate, omenie, osandind pe fatarnicii care-l ispiteau, carora el le spunea "pui de vipera"[7]; atat de mare faima de prooroc al Domnului isi atrasese Ioan, ca multi se intrebau: "Nu cumva Ioan este Hristos-Mesia?" Iar Ioan le raspundea: "Nu sunt eu Hristos. Eu sunt glasul celui ce striga in pustie: Gatiti calea Domnului, drepte faceti cararile Lui. Sunt solul trimis sa gatesc calea inaintea Lui, Eu va botez cu apa, dar in mijlocul vostru sta Unul, pe care voi nu-L stiti, Care este mai mare decat mine si eu nu sunt vrednic sa-I dezleg cureaua incaltamintelor Lui. Si tocmai pentru aceasta am venit, botezand cu apa, ca El sa fie cunoscut in Israel[8]; Mantuitorului insusi cinsteste pe Sfantul Ioan, ca pe un adevarat Prooroc al Domnului. Vorbind despre Ioan, Mantuitorul spune: "Ce ati iesit sa vedeti in pustie? Un prooroc? Da, va spun, dar si mai mult decat un prooroc. Adevar va spun ca, intre cei nascuti din femeie, nu s-a sculat unul mai mare decat Ioan Botezatorul"[9]. Iar dovada cu fapta este ca Iisus S-a lasat botezat de Ioan, in Iordan. In toata Evanghelia, dealtfel, Ioan este pentru Mantuitorul, un martor al lui Dumnezeu, de mare incredere; momentul de culme, din viata Sfantului Ioan a fost, insa, momentul cand, botezand, Ioan descopera, in sfarsit, printre oamenii din vremea lui, pe Hristos-Mesia, in persoana Domnului Iisus, dupa semnul ce i s-a incredintat: "Am vazut Duhul pogorandu-se, din cer, ca un porumbel si a ramas peste El. Si eu nu-L cunosteam pe El, marturiseste Ioan, dar Cel ce m-a trimis sa botez cu apa, Acela mi-a zis: "Peste Care vei vedea Duhul pogorandu-se si ramanand peste El, Acela este Cel ce boteaza cu Duh Sfant. Si eu am vazut si am marturisit ca Acela este Fiul lui Dumnezeu[10]. E ceasul din viata Sfantului pe care-l praznuim astazi, la 7 ianuarie. E ceasul cand Ioan intelege ca, la Botezul sau in Iordan, Domnul Hristos era, de fapt "Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatele lumii"[11], Care S-a botezat, adica, pentru noi, El fiind fara de pacat; dar, insasi slujirea Sfantului Ioan fata de Mantuitorul, din clipa aceasta, se schimba si se face o fierbinte daruire pentru Domnul Iisus, pana la jertfa. Asa, pe doi din cei mai buni ucenici ai sai, Sfantul Ioan ii indeamna sa se duca si sa urmeze pe Domnul Iisus[12]. Iar, cand cativa din ucenicii sai incearca sa destepte o pornire de invidie in inima invatatorului lor, fata de Mantuitorul, Sfantul Ioan, printr-o zguduitoare inaltime de suflet, le raspunde: "Un om nu poate sa ia nimic, daca nu-i este dat de sus. Cel ce vine din cer este mai presus de toti.

Trebuie ca El sa creasca, iar eu sa ma micsorez".[13]; si, iata, acum, si sfarsitul. In lupta lui pentru trezirea sufletelor, Sfantul Botezator nu putea sa nu se intalneasca si cu pacatul cel mai scandalos din tara sa: regele Irod Antipa isi izgonise legiuita sotie si traia acum cu Irodiada, sotia fratelui sau Filip. Ioan ii zicea: "Nu se cade, rege, sa ai femeia pe sotia fratelui tau"[14]. Dar mania Irodiadei nu dormea. Mai intai, ea a capatat de la Irod, arestarea lui Ioan si intemnitarea lui la Maherus, dincolo de Iordan. La ospatul din ziua nasterii lui Irod, fata Irodiadei, insa, a dansat atat de placut, ca regele i-a fagaduit orice-i va cere. Si, astfel, prin dansul fiicei sale, Irodiada a avut pe tipsie, de la rege, capul marelui Prooroc. Prietenul Mirelui s-a mutat la cer, ca Mucenic al Legii Domnului.

Sursa : proloagele din 7 ianuarie.

ACATISTUL SFANTULUI IOAN BOTEZATORUL.

7 Ianuarie.

Rugaciunile incepatoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele :

Condacul 1 :

Prin tine izbavindu-ne de tot necazul, dupa datorita multumire, pe tine aparatorul si fierbinte sprijinitorul nostru te rugam, cel ce ai indraznire catre Domnul, din toate nevoile ne slobozeste pe noi ca sa-ti cantam : Bucura-te, sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Icosul 1 :

Inger inaintestatator, al cetelor dreptilor, tu esti Ioane proorocule, ca stralucind cu dumnezeiasca lumina, luminezi pe toti cei ce lauda dumnezeiasca pomenirea ta, si cu fierbinteala si dragoste te maresc si zic catre tine asa :

Bucura-te, stea de lumina purtatoare lumii;
Bucura-te, faclie stralucitoare a toata faptura;
Bucura-te, cadere de pierire demonilor;
Bucura-te, ridicarea pamantenilor celor cazuti;
Bucura-te, lumina necuprinsa de ochii omenesti;
Bucura-te, adanc mare vazut de gandurile credinciosilor;
Bucura-te, ca tu esti povatuitorul mantuirii;
Bucura-te, ca luminezi inimile credinciosilor;
Bucura-te, datatorule de bucurie al crestinilor;
Bucura-te, pierzatorul blestemului pamantenilor;
Bucura-te, prin care se lumineaza faptura;
Bucura-te, prin care se goneste necazul;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 2 :

Vazand toti prealuminata vedenia ta, proorocule, si noi zicem ca preamaritul tau chip cu nepriceputa instrainare noua se arata, caci, atingandu-te cu mana de crestetul Stapanului, ai grait asa : Aliluia !

Icosul 2 :

Intelegere din buze intinate, cum este cu putinta a lauda, numele tau, dumnezeiescule Ioane proorocule si cel mai intai tuturor cetelor dreptilor? Ci rugaciune cu cantare aducem tie asa :

Bucura-te, luminatorul vedeniei celei neobisnuite;
Bucura-te, plinirea a multa lumina;
Bucura-te, lauda dumnezeiasca a sfintilor lui Hristos;
Bucura-te, cer cinstit al dreptilor lui Dumnezeu;
Bucura-te, cunostinta fara de numar ce o daruiesti cantaretilor tai;
Bucura-te, sanatate preaminunata impartita credinciosilor;
Bucura-te, minune mult marita de ingeri;
Bucura-te, cel ce esti rana demonilor de mult plans;
Bucura-te, lumina mai stralucita decat soarele;
Bucura-te, zarea focului celui dumnezeiesc;
Bucuraste, luminarea si dulceata credinciosilor;
Bucura-te, povata si lumina orbilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 3 :

Putere din cer, Ioane proorocule, daruieste noua celor ce laudam infricosatoarea si uimitoarea ta minune cea purta toare de lumina si ca aurul stralucitoare si preamarita, ca luminezi inimile credincioeilor, celor ce cu credinta canta lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 3 :

Toata lumea te are pe tine mare aparator si bun ajutor intru nevoi; pentru aceea ca pe un aparator al credinciosi lor, si grabnic izbavitor, te cinstim pe tine, si intru pomenirea ta daruri ca acestea aducem tie :

Bucura-te, facatorule de multe minuni;
Bucura-te, intelepte datator de porunca noua;
Bucura-te, fierbinte risipitor de vrajmasi;
Bucura-te, mangaietor al firilor celor necajite;
Bucura-te, ca te rogi pentru noi catre Domnul;
Bucura-te, ca tu pe tiranul il gonesti de la noi;
Bucura-te, ca luminezi inimile credinciosilor;
Bucura-te, ca indepartezi gandurile cele pline de rautate;
Bucura-te, fierbinte folositor al bolnavilor;
Bucura-te, margaritarul cel luminat al lui Hristos;
Bucura-te, prin care se lumineaza lumea;
Bucura-te, prin care s-a gonit viclesugul;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 4 :

Din toate necazurile slobozesti pe toti, care cu dragoste si bucurie savarsesc pomenirea ta cea purtatoare de lumina, Sfinte Ioane proorocule si botezatorule; caci, ca o faclie purtatoare de stralucire, luminezi pe cei ce lauda pe Dumnezeu cu cantarea : Aliluia !

Icosul 4 :

Soare purtator de lumina, sfesnic cu stralucire de aur, sfinteste, curateste pe cei ce praznuiesc pomenirea ta cea dumnezeiasca, ca se infricoseaza toti, graind tie asa :

Bucura-te, sfesnicul luminii celei neapuse;
Bucura-te, scaun de nematerialnic foc;
Bucura-te, mangaierea sufleteasca a pamantenilor celor necajiti;
Bucura-te, sanatate trupeasca a oamenilor celor bolnavi;
Bucura-te, stalpul de bucurie cel in chip de foc al dreptilor;
Bucura-te, cetate de Dumnezeu sadita, si frmusetea oamenilor;
Bucura-te, carmaci prealuminat celor ce inoata;
Bucura-te, hranitor preamarit al celor flamanzi;
Bucura-te, stea mai luminata decat soarele;
Bucura-te, sfesnic stralucitor cu raze de aur;
Bucura-te, datatorule de daruri inteleptilor;
Bucura-te, ajutatorul celor lipsiti;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 5 :

Proorocule, vrand sa mantuiasea Domnul pe pamanteni din inselaciune, ai iesit din pustie ca un Inaintemergator al Domnului si ai inmultit pe pamant darul din destul, sfinte, si toate le-ai luminat cu dumnezeiasea cunostinta; pentru aceea cantam lui Dumnezeu asa : Aliluia !

Icosul 5 :

Vazut-au fiii oamenilor, proorocule, cinstita mana ta, cand s-a atins sa boteze pe Domnul si s-au infricosat, si cantare dumnezeiasca cu buna alcatuire s-au nevoit a canta tie asa :

Bucura-te, slujitorul cel prealuminat al lui Hristos;
Bucura-te, intelepciunea tuturor neamurilor;
Bucura-te, doctore luminat al bolnavilor;
Bucura-te, gonitorul cel infricosator al demonilor;
Bucura-te, frumusetea cea prealuminata a Bisericii lui Hristos;
Bucura-te, loc preacinstit cu bun miros al lui Dumnezeu;
Bucura-te, minunea minunilor cu multa marire;
Bucura-te, dare cinstita cu multa daruire;
Bucura-te, vas duhovnicesc prealuminat;
Bucura-te, comoara darului cea preacinstita;
Bucura-te, luminatorule al maritilor mucenici;
Bucura-te, podoaba cea cinstita a preotilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 6 :

Capul tau cel dumnezeiesc taindu-ti-se, Ioane proorocule Irodiada purtandu-l se minuna, ca n-a cunoscut de ce se mustra; si acum ca un inger petreci si cu oamenii vorbesti, iar ucenicii, vazind taierea ta, tanguindu-se, au cantat lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 6 :

Proorocule, cand ai zis : nu sint vrednic a dezlega curelele de la picioarele Celui ce vine dupa mine, s-au infricosat toti auzind acestea, pina cand au vazut pe Acela botezat, si cantand au grait catre tine unele ca acestea :

Bucura-te, margaritar de mult pret;
Bucura-te, gura cantarilor celor cinstite;
Bucura-te, lauda cea dulce a proorocilor;
Bucura-te, arma cea nebiruita a credinciosilor;
Bucura-te, graiul cel frumos al pustnicilor;
Bucura-te, mirul cel cu bun miros al cucernicilor preoti;
Bucura-te, turnul cel nebiruit al credinciosilor;
Bucura-te, faclia cea prealuminata a Bisericii;
Bucura-te, hranitorul saracilor si al strainilor;
Bucura-te, vindecatorul orbilor si al schiopilor;
Bucura-te, piatra scumpa de mult pret;
Bucura-te, faclie mult-luminoasa;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 7 :

Mare acoperitor si folositor, ca pe un turn de tarie, te-a aflat pe tine Ioane lumea, cel ce esti mai cinstit decit toti pamantenii, si decat toti dreptii si preacuviosii si arhiereii, ca se spaimanteaza toti cunoscandu-ti viata cea nematerialnica si de aceea canta lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 7 :

Aratat-a faptura noua Stapanul tuturor, prin tine, Ioane, caci, fiind atins crestetul Stapanului de mana ta care tremura, ne-a sfintit pe noi, si a luminat pe cei ce graiesc catre tine unele ca acestea :

Bucura-te, datatorul bucuriei celei dumnezeiesti;
Bucura-te, pierzatorul blestemului inselaciunii celei diavolesti;
Bucura-te, luminarea si lauda stintelor;
Bucura-te, desfatarea si bucuria dreptcredinciosilor;
Bucura-te, trandafir cu frumoase vopsele ale mirosului celui de taina;
Bucura-te, crin cu bun miros;
Bucura-te, vedenie infricosatoare;
Bucura-te, ca umpli de buna mireasma sufletele;
Bucura-te, pazitorul cel nebiruit al pamantenilor;
Bucura-te, scara cea cu buna-suire a credinciosilor;
Bucura-te, prin care se innoiesc cele de jos;
Bucura-te, prin care se inchina cele de sus;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 8 :

Vedenie straina daca a vazut Zaharia pentru tine, fiul lui, Ioane proorocule, s-a spaimantat cind a vazut pe Gavriil, de a carui frica a ramas mut pana cind te-ai nascut, si indata a cantat lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 8 :

Cu totul esti tu celor din nevoi straja tare, si ocarmuitorilor slava si stapanie, ca prin tine, Ioane, credinciosii biruiesc toate semintiile vrajmasilor si, laudandu-te, te maresc cu tocmita cantare asa :

Bucura-te, izbavirea si curatirea pacatelor;
Bucura-te, vas cinstit al Domnului;
Bucura-te, cantare infrumusetata a Stapanului;
Bucura-te, cetate de Dumnezeu sadita si rai de hrana;
Bucura-te, loc de Dumnezeu umblat si lumina vietii;
Bucura-te, ca ai inflorit rodul curatiei;
Bucura-te, ca izvorasti raul intelepciunii;
Bucura-te, saditorul livezii celor fara de materie;
Bucura-te, lucratorul odraslei celei nestricacioase;
Bucura-te, prin care ne-am luminat toti;
Bucura-te, prin care s-au mantuit credinciosii;
Bucura-te, ca izvorasti luminarea dreptei credinte;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 9 :

Infricosatu-s-a Elisabeta, daca a vazut pe Maica lui Iisus, venind catre dansa la inchinare, si pruncul in pantecele ei cu bucurie a grait : Cel ce luminezi toate, lumineaza-ne si pe noi care cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 9 :

Daca au intrat in urechile lui Zaharia graiurile Elisabetei intelegand dezlegarea celor nevazute ce vor sa fie, toti s-au minunat si au grait asa :

Bucura-te, tainuitorule al celor negraite;
Bucura-te, dezlegatorule al stricaciunii celui intai-zidit;
Bucura-te, datatorul cunostintei de cele ce vor sa fie;
Bucura-te, surpatorul mandriei celor potrivnici;
Bucura-te, reazem si tarie dreptmaritorilor ocarmuitori;
Bucura-te, tarie si folositor credinciosilor domni;
Bucura-te, ca luminezi ochii inimilor;
Bucura-te, ca intuneci gandurile cele rele;
Bucura-te, cantare frumoasa si cu bun miros;
Bucura-te, suflet cinstit al sufletelor celor bune;
Bucura-te, doctorul sufletelor si al trupurilor;
Bucura-te, aratatorul minunilor celor multe;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 10 :

Sfinte, izbaveste de toate nevoile pe toti cei ce alearga catre tine, la dumnezeiasca pomenirea ta cea purtatoare de lumina si cu raze stralucitoare; ca ai indraznire catre Dumnezeu, si poti sa izbavesti din nevoi pe cei ce cu dragoste Ii canta Lui : Aliluia !

Icosul 10 :

Zid esti oamenilor, Sfinte Ioane, si turn nebiruit intru razboaie, ca, prin folosirea ta cea nebiruita, se biruiesc taberele vrajmasilor; iar noi, fiind mantuiti graim catre tine unele ca acestea :

Bucura-te, folositorul cel tare al pamantenilor;
Bucura-te, alungatorul cel tare al dusmanilor;
Bucura-te, cel ce biruiesti tabere in zile de razboi;
Bucura-te, cel ce daruiesti sfaturi de taina;
Bucura-te, crin iubitor de mir al mirosului celui de taina;
Bucura-te, trandafirul cel nevestejit al mirosului celui dumnezeiesc;
Bucura-te, ca izvorasti raul vindecarii;
Bucura-te, ca din tine curg paraie minunate;
Bucura-te, steaua care luminezi lumea;
Bucura-te, lumina care luminezi cele intunecate;
Bucura-te, umblarea si taria schiopilor;
Bucura-te, povata si lumina orbilor;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 11 :

Proorocule sfinte botezatorule, pentru multimea minunilor tale celor vrednice de lauda, de ti-am aduce cantari si glasuri care sa minuuneze tot neamul omenesc, nimic nu savarsim cu vrednicie, fata de darurile tale, pe care le daruiesti noua celor ce cantam lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 11 :

Purtatorule de lumina si dunmezeiescule Ioane proorocule, cu infricosatoarele si luminatele tale minuni lumineaza si straluceste inima noastra a celor ce cu dragoste aducem tie rugaciuni si graiuri ca acestea :

Bucura-te, folositorul saracilor si al vaduvelor;
Bucura-te, vindecatorule al multor neputinciosi si bolnavi;
Bucura-te, lauda cea dulce a celor necajiti;
Bucura-te, mingaierea frumoasa a celor osteniti;
Bucura-te, intarirea cea preamarita si minunata a credinciosilor;
Bucura-te, proorocia si ingradirea de aparare a Bisericilor;
Bucura-te, ca celor ce inoata tu le esti povatuitor;
Bucura-te, ca te-ai aratat doctor celor bolnavi;
Bucura-te, locul hranei celei fara de moarte;
Bucura-te, pacea vietii celei nestricacioase;
Bucura-te, tarina a pomilor celor infloriti;
Bucura-te, radacina din odrasla pururea vie;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 12 :

Sfinte botezatorule, da dar dumnezeiese din cer cantaretilor tai, ca luminezi ca o faclie prealuminata pe cei credinciosi si arzi pe cei ce nu canta cinstitei tale biserici si lui Dumnezeu : Aliluia !

Icosul 12 :

Se lumineaza credinciosii de a ta vedere, laudandu-te cu cantari prea marite, caci ca un rai frumos dumnezeiesc si stapanesc, botezatorule sfinte, inmiresmezi sfintind pe cei ce te lauda pe tine cu fierbinteala si-ti canta asa :

Bucura-te, margaritarul cel frumos si de mult pret;
Bucura-te, izvorul cel preafrumos si preabogat;
Bucura-te, vasul cel iubitor de mir ingerilor si oamenilor;
Bucura-te, numele cel scump al proorocilor si al apostolilor;
Bucura-te, sabie infricosatoare asupra ereticilor;
Bucura-te, pecetea celor doua Testamente;
Bucura-te, ca izbavesti din nevoi pe cei robiti;
Bucura-te, ca biruiesti pe cei protivnici credinciosilor;
Bucura-te, floarea cea preafrumoasa a dreptei credinte;
Bucura-te, mirul celor cu bun dar;
Bucura-te, Sfinte Ioane, preacinstite Inaintemergatorule !

Condacul 13 :

Sfinte Ioane proorocule, dulceata lumii, frumusetea cerului cea impatrit luminata, primind aceasta rugaciune de acum, izbaveste pe toti din toate nevoile, si-i scoate din chinul cel ce va sa fie pe cei ce te lauda cu credinta, cantand lui Dumnezeu : Aliluia !

Apoi se zice iarasi Icosul 1 :

Si Condacul 1 :

Acatistul Sfântului Ioan Botezαtorul – Audio.

Tot în aceasta zi, istorisire a Sfântului Teodor, episcopul Edesei, despre un stâlpnic minunat din acea cetate.

A fost in Edesa un oarecare stalpnic si acesta a venit la Sfantul Teodor, episcopul din aceeasi cetate, si l-a intrebat pe el, zicandu-I : " Duhovnicescule parinte, cati ani ai de cand vietuiesti pe acest stalp ?. Si, care este lucrul pustnicirii tale, sa nu ascunzi de mine, pentru Domnul ?". Iar batranul, suspinand din adancul inimii si de lacrimi cuprinzandu-se, i-a rapsuns : " Pentru certarea Domnului, iti voi libera tie, insa tu sa nu spui nimanui, pana ce Domnul ma va slobozi pe mine din viata aceasta.

Eu, in zilele tineretelor mele, lepadandu-ma de lume, impreuna cu fratele meu cel mai mare, slujind in manastire ca la trei ani, am dorit sa fim la liniste. Si, cu sfatul duhovnicescului nostru parinte, am iesit la pustietate si am aflat pesteri, nu departe unul de altul, si acolo pustniceam, numai cu verdeturi hranindu-ne, iar sambata si Duminica, impreuna ne rugam si din verdeturi, la un loc, gustam si iarasi ne desparteam. Insa, ingerii lui Dumnezeu, ne mangaiau pe noi. Iar intr-o zi, umbland prin pustie, osebiti unul de altul, si adunandu-ne verdeturi, am vazut pe fratele meu stand in uimire si cu semnul crucii insemnandu-se pe sine, apoi sarind locul acela, fugind si intrand in pestera sa. Iar eu, mirandu-ma de saritura si fuga lui cea iute, m-am dus la acel loc sa cunosc ce rau a vazut fratele meu, de a fugit. Si am vazut o gramada de aur varsata si, facand rugaciune si dezbracandu-mi mantia, am luat aurul si abia l-am dus pe el in pestera mea, dar fratelui meu nu i-am spus. Apoi, m-am dus in cetate si am cumparat o casa buna si am zidit biserica si am facut manastire si am adunat patruzeci de calugari si casa de ingrijire a bolnavilor am facut. Dupa aceea, afland un bun gospodar, l-am pus pe el egumen si am dat toate in mainile lui si ca la o mie de galbeni, iar o mie am impartit-o saracilor si nu mi-am lasat mie nici un galben. Deci, lasand pace egumenului si sarutand pe frati, m-am dus in pustie sa caut pe fratele meu.

Dar mi-a venit mie un gand de mandrie ca, adica, fratele meu n-a putut sa gospodareasca bine bogatia ce o aflase, iar eu lucru bine primit la Dumnezeu am facut. Si vazand pestera fratelui meu, ma tulburam cu gandurile mandriei, socotindu-ma pe mine mai bun decat dansul. Si iata a venit la mine ingerul cel ce umbla impreuna cu mine de la inceput si, cautand la mine cu ochi manios, mi-a zis: "Pentru ce te mandresti? Iti spun tie, ca toata osteneala ta, de atata vreme, la zidirea bisericii si a manastirii si la toate cele cate le-ai facut, nu se aseamana cu saritura fratelui tau, cand a sarit pe deasupra gramezii celei de aur pe care o aflase. Ca nu peste aur a sarit, ci peste prapastia bogatului, din Evanghelie, a sarit[15], ca si Lazar cel sarac si a venit usor la locul unde sta Avraam. El s-a sarguit sa placa lui Dumnezeu, iar tu oamenilor. Drept aceea, fara de asemanare, mai inalt decat tine este, iar tu nicidecum nu vei ajunge la locul lui, macar ca te crezi adevarat pustnic. Ci, iata, nu vei vedea fata lui in toata viata ta, nici impreuna-petrecerea cu mine nu o vei dobandi, pana ce vei imblanzi pe Dumnezeu cu multe lacrimi si cu sfaramare de inima si atunci ma vei vedea pe mine si te vei mangaia." Acestea zicandu-mi, s-a facut nevazut de la ochii mei.

Iar eu, sarguindu-ma, am ajuns la pestera fratelui meu, insa n-am putut sa-l vad pe el si am strigat, tanguindu-ma si smerindu-ma, pana ce n-am mai putut plange. Deci, sapte saptamani am plans in pustia aceea, rugand pe sfantul inger ca sa se milostiveasca spre suspinarea si plansul meu. Iar intru a saptea zi a saptamanii a saptea, mi-a venit un glas, zicandu-mi: "Se cade tie sa mergi in cetatea Edesei si sa te sui pe stalpul cel aproape de biserica Sfantului Gheorghe si acolo sa te pocaiesti, pana ce se va milostivi spre tine Domnul." Si plangand, am venit patruzeci de zile pana aici si pe acest stalp suindu-ma, m-am linistit. Si timp de patruzeci si noua de ani stand aici, cu multe ganduri m-am luptat, iar in anul al cincizecilea, spre seara tarziu, intr-o sambata, o lumina dulce mi-a stralucit in inima mea si mi-a stralucit in inima mea si mi-a gonit intunericul cel patimas, apoi toata noaptea cu lacrimi am privegheat. Iar in ceasul al treilea din zi, Duminica fiind, s-a facut glas catre mine de la inger: "Pace tie si mantuire!" Iar eu, mangaiat cu inima, am cazut cu lacrimi, zicand: "Pentru ce m-ai lepadat de la fata ta si de fratele meu m-ai despartit? Si iata zac, de multe ispite fiind cuprins." Iar ingerul, apucandu-ma de mana, m-a ridicat pe mine si mi-a zis: "Pentru gandul tau, m-am departat de la ochii tai, de vreme ce ai defaimat pe fratele tau, dar nu te-am parasit, pazindu-te pe tine, precum mi-a poruncit mie Dumnezeu. Iar, acum, ca te-ai smerit, Si-a adus aminte de tine Dumnezeu si mi-a poruncit mie ca sa fiu cu tine si in veacul acesta si in cel viitor. Inca, iata, ti-a daruit tie Dumnezeu un dar, ca sa vezi pe cei drepti si pe cei pacatosi. Viu este si fratele tau, dar numai in veacul cel de acolo te vei vedea cu dansul."

Deci, din ziua aceea, parinte, vad ingerii si gonesc duhurile cele viclene. Iar, daca vad pe vreun om drept, apoi ingeri luminati sunt de amandoua partile lui, iar dracii stau departe, neindraznind sa se apropie de el. De este sarac, apoi mare este darul lui Dumnezeu spre dansul. Iar daca vreun bogat si pacatos trece pe langa mine, vad cate o turma de draci pe langa ei, iar sfantul lui inger, stand departe, se mahneste de pierzarea lui; dar cand voiesc dracii sa piarda sufletul omului aceluia, nu-i lasa pe ei ingerul, ci sabie goala avand, ii goneste pe ei. Deci, vazandu-le eu, de cei drepti ma bucur, iar de cei pacatosi ma mahnesc si rog pe Dumnezeu ca sa se intoarca ei de la pacate si sa se faca mai buni prin pocainta. Pentru ca asteapta Bunul Dumnezeu intoarcerea si pocainta pacatosului si-i daruieste lui adaugire de viata, pana ce fiecaruia i se sfarseste vremea hotarata a vietii lui."

Deci, aceste cuvinte de suflet folositoare au vorbit toata noaptea sfantul episcop, impreuna cu cuviosul stalpnic si s-a dus episcopul de la batran, bucurandu-se ca s-a invrednicit a afla pe un barbat ca acela. Dumnezeului nostru, slava, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin !

Sursa : proloagele din 7 ianuarie.

[1] Luca1,17,76.

[2] Luca 3,1-6; Matei 3, 2-6.

[3] Matei 3,2.

[4] Matei 3,4; Luca 7,33.

[5] Matei 3, 11.

[6] Matei 3,8.

[7] Matei 3,7.

[8] Ioan 1,31.

[9]Matei 11,7-11.

[10] Ioan 1,32-34.

[11] Ioan, 1,29.