Cugetari : ‘’Fiecare din noi e ajutat de celalalt în mod providential. ‘’. Sfântul Marcu Ascetul.

În această zi a şaptesprezecea, facem pomenirea Sfântului Prooroc Daniel şi a Sfinţilor trei Tineri : Anania, Azaria şi Misail.

+ sec. VI. i. Hr.

Acest mare intre Prooroci, fericitul Daniil, era din neamul lui David si a fost dus in robie in Babilon, tanar fiind, din porunca lui Nabucodonosor, ca zalog, impreuna cu alti tineri din neamul sau. Pus fiind la invatatura, a deprins bine limba si scrierea si toata stiinta care se da in Babilon, dar n-a uitat invatatura mai buna a credintei sfinte, pe care o invatase de la parintii sai in Ierusalim. Iar la sfarsitul invalaturii, Daniil impreuna cu alti trei tineri iudei, Anania, Azaria si Misail, pentru faptele lor cele bune, au fost luati la curtea lui Nabucodonosor si pusi in dregatorii, in slujba imparatiei.

Deci, n-a trecut multa vreme si s-a ivit, pentru Daniil, prilejul ca sa-si dovedeasca intelepciunea, ca, a mantuit de la moarte pe nevinovata Suzana, care era defaimata pe nedrept de doi batrani necinstiti; tot el, a descoperit si a talmacit imparatului un vis cu o statuie, alcatuita din mai multe parti, care, fiindca avea picioarele de lut, s-a prabusit cand a fost lovita de o piatra mica, desprinsa din munte, aratand ca aceasta mica piatra inchipuia pe Mesia cel asteptat. Tot la el, aflam si visul cu copacul cel mare, din mijlocul pamantului, ca si istoria celor trei tineri aruncati in cuptorul cel cu foc.

Dar Daniil a fost cinstit si de alti imparati din Babilon. Asa, sub Baltazar imparatul, urmasul lui Nabucodonosor si cel din urma imparat din neamul Chaldeenilor, Proorocul Daniil a pastrat acelasi loc de cinste in imparatie si el a talmacit si alte vise proorocesti. Atunci, a talcuit el visul cu cele patru fiare, apoi visul cu berbecul si cu tapul, ca si aratarea de la Dumnezeu a celor trei cuvinte: "mane techel, fares", scrise de o mana nevazuta pe perete, in timpul ospatului, chiar in noaptea in care persii au cucerit Babilonul si au pus capat imparatiei chaldeenilor.

Cand Darius si, apoi, Cirus imparateau in Babilon, fericitul Daniil a aflat mai departe cinste si incredere si in fata persilor. Iar, cand Cirus, imparatul persilor, a poruncit iudeilor robiti din Babilon, sa se intoarca in grupuri, in tara lor, Proorocul a ramas mai departe in Babilon, ca sa nu ramana singuri si fara ajutor, fratii sai iudei, care nu puteau pleca. Atunci Proorocul Daniil a avut visul celor sapte saptamani de ani, ce despart vremea sa, de vremea venirii lui Mesia. Tot atunci, a avut loc intamplarea cu idolul Bel si cu balaurul, precum si aruncarea Proorocului in groapa cu lei, unde, prin minune, s-a pazit nevatamat. Si tot atunci, a vazut in vis venirea Fiului Omului in slava, aratata pe malurile raului Tigru, vis cu care fericitul Daniil si-a sfarsit cartea si proorocia sa.

Si, asa, talmacind vise proorocesti si biruind cu credinta multe primejdii, fericitul Daniil a descoperit pe Dumnezeu cel adevarat si puterea Lui in mijlocul popoarelor pagane, pline de idoli, iar, pe de alta parte, le-a vestit si acestor popoare, cu peste cinci sute de ani mai inainte, timpul venirii lui Mesia, Mantuitorul lumii.

Deci, ajungand el la adanci batraneti, cu pace s-a mutat catre Domnul.

Sursa : proloagele din 17 decembrie.

Tot în această zi, cuvant despre Daniil Proorocul, cum a sfaramat pe Bel, idolul babilonienilor si pe balaur l-a omorat si cum, fiind aruncat a doua oara in groapa cu lei, a fost mantuit.

Acest fericit Daniil Proorocul a fost iubit de imparatii chaldeenilor si persilor din Babilon, adica de Nabucodonosor, de Baltazar, de Darius si de Cirus. Deci, cand acel Cirus persanul imparatea in Babilon, l-a facut pe Daniil sfetnic credincios si de aproape al lui, fiindca da raspunsuri la toti. Si era un idol in Babilon, al carui nume era Bel, si se cheltuiau cu el, in fiecare zi, douasprezece masuri de faina de grau aleasa, patruzeci de oi si sase vedre de vin. Si imparatul cinstea idolul si mergea in fiecare zi de se inchina lui, iar Daniil se inchina Dumnezeului sau.

Si i-a zis lui imparatul: "Pentru ce nu te inchini lui Bel?" Iar Daniil a zis: "Pentru ca eu nu ma inchin idolilor, celor facuti de maini omenesti, ci Dumnezeului celui viu, Celui ce a zidit cerul si pamantul si are stapanire peste tot trupul". Si i-a zis lui imparatul: "Dar nu ti se pare tie ca Bel este Dumnezeu viu? Oare nu vezi cat mananca si bea in fiecare zi?" Si a zis Daniil, razand: "Nu te insela, imparate, pentru ca idolul acesta, pe dinlauntru este tarana, iar pe dinafara, arama, si n-a mancat nici n-a baut vreodata. Si, maniindu-se, imparatul a chemat pe slujitorii sai si le-a zis: "De nu-mi veti spune cine mananca bucatele acestea, apoi veti muri. Iar de-mi veti arata ca Bel le mananca, atunci va muri Daniil, pentru ca a hulit impotriva lui Bel". Si a zis Daniil imparatului: "Sa fie dupa cuvantul tau!" Si erau slujitorii lui Bel saptezeci la numar, afara de femei si de copii.

Au venit, dar, imparatul si cu Daniil la capistea lui Bel si au zis slujitorii: "Iata, noi iesim afara, iar tu, imparate, pune bucatele si vinul si incuie usile si le pecetluieste cu inelul tau. Si, venind maine, de nu le vei afla toate mancate de Bel, atunci sa murim, iar de vor fi mancate sa moara Daniil, care a mintit asupra noastra". Dar imparatul n-a bagat de seama ca ei facusera pe sub masa o intrare ascunsa si totdeauna intrau pe usa aceea si mancau bucatele. Si au iesit slujitorii, iar imparatul a pus bucatele lui Bel. Si a poruncit Daniil slugilor sale si au adus cenusa si a cernut-o prin toata capistea, de fata fiind numai imparatul. si, iesind, au incuiat usile si le-au pecetluit cu inelul imparatului si s-au dus. Si slujitorii au intrat noaptea, dupa obiceiul lor, cu femeile si cu copiii lor, si au mancat toate si au baut.

Si a doua zi, a venit imparatul, si Daniil cu dansul, la capiste si a zis: "Daniile, intregi sunt pecetile?" Iar el a zis: "intregi, imparate". Si indata, cum a deschis usile, privind spre masa, imaparatul a strigat cu glas mare: "Mare esti Bel si nici un viclesug nu este intru tine". Si a ras Daniil si a oprit pe imparatul ca sa nu intre inauntru si a zis: "Uita-te si vezi pardoseala capistei si cunoaste ale cui sunt urmele acestea". Si a zis imparatul: "Vad urme barbatesti si femeiesti si de copii". Si atunci, maniindu-se, imparatul a poruncit de a prins pe toti slujitorii si pe femeile lor si pe copii lor si ei i-au aratat lui usa cea ascunsa, prin care intrau si mancau cele de pe masa. Si i-a omorat pe ei imparatul si pe Bel l-a dat in mainile lui Daniil, care l-a sfaramat pe el, iar capistea aceea a risipit-o.

Si era in locul acela un balaur mare si il cinstea pe el Babilonul. Si a zis imparatului Daniil: "Oare si despre acesta vei zice ca este arama? Acesta este viu si mananca si bea. Nu vei putea zice ca acesta nu este Dumnezeu viu; deci inchina-te lui." Si a zis Daniil: "Domnului Dumnezeului meu ma voi inchina, ca acela este Dumnezeu viu; iar tu, imparate, da-mi mie stapanire si eu voi omoar acest halaur fara sabie si fara toiag". Si a zis imparatul: "Ti-l dau tie". Si a luat Daniil smoala si seu si par si le-a fiert impreuna si a facut un amestec pe care l-a aruncat in gura balaurului, si, mancandu-l, a murit balaurul si a zis Daniil: "iata inchinaciunile voastre". Atunci, babilonienii, auzind de aceasta, s-au maniat foarte si, pornind catre imparatul, au zis: "Imparatul s-a facut iudeu; pe Bel l-a sfaramat, iar pe balaur l-a omorat si pe preotii lui i-a taiat". Si au mai zis: "Da-ne noua pe Daniil, iar de nu, apoi te vom omori pe tine si toata casa ta." Si a vazut imparatul ca sunt foarte porniti impotriva lui si, silit fiind, a dat lor pe Daniil. Iar ei l-au aruncat in groapa leilor si a petrecut acolo sase zile. Si erau in groapa sapte lei si li se da lor in fiecare zi cate doua trupuri de osanditi si cate doua oi. Iar atunci nu le-au dat nimic, ca sa-l manance pe Daniil. Dar, Dumnezeu, a astupat gurile leilor, ca si atunci cand a fost aruncat intaia oara. Si statea Daniil impreuna cu leii in groapa, ca si cu niste mielusei blanzi.

Si era atunci in Iudeia Proorocul Avacum si acela a facut fiertura si a dumicat paine in blid si a mers la camp sa-l duca seceratorilor. Si a zis ingerul Domnului catre Avacum: "Du pranzul pe care il ai, in Babilon, lui Daniil, in groapa leilor". Si a zis Avacum: "Doamne, Babilonul nu l-am vazut si groapa leilor nu stiu unde este." Si l-a apucat ingerul Domnului de crestetul lui si l-a tinut de perii capului sau si l-a dus pe el in Babilon, deasupra gropii, intru repeziciunea duhului sau. Si a strigat Avacum, zicand: "Daniile, Daniile, ia pranzul pe care ti l-a trimis tie Dunmezeu". Si a zis Daniil: "O, ti-ai adus aminte de mine, Dumnezeule, si n-ai parasit pe cei ce Te iubesc pe Tine." Si, sculandu-se, Daniil a mancat. Iar ingerul lui Dumnezeu, iarasi, a dus pe Avacum indata in Iudeea, la locul sau, asa cum s-a aratat mai inainte si la viata Proorocului Avacum.

Iar imparatul a venit, ia saptea zi, sa planga pe Daniil si, ajungand la groapa, s-a uitat si, iata, Daniil era teafar. Si a strigat imparatul cu glas mare si a zis: "Mare esti Doamne, Dumnezeul lui Daniil, si nu este altul afara de Tine". Si a scos pe Daniil, iar pe vinovatii pierzarii lui i-a aruncat in groapa. Si indata i-au mancat leii, in fata imparatului.
Sursa : proloagele din 17 decembrie.

Acatistul Sf. Prooroc Daniel.

17 Decembrie.

Rugaciunile incepatoare :

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.

Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie !

Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi !

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.

Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.

Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.

Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condac 1 :

Vas ales al lui Dumnezeu, şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a prooroci cele viitoare. Pentru acesta, ca pe un iconom al tainelor dumnezeieşti şi organ al Duhului Sfânt te cinstim pe tine, cântând : Aliluia !

Icos 1 :

Născut din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm ţie :

Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii

Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor

Bucură-te, ştiutor al celor ascunse

Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti

Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu

Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească

Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni

Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul

Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind

Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei

Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean

Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 2 :

Frumos la chip şi iscusit în toată înţelepciunea, cunoscător a toată ştiinţa, cu adâncă putere de pătrundere şi plin de râvnă ai fost ales să slujeşti în palatul regelui Babilonului, împreună cu cei trei tineri Anania, Azaria şi Misail. Iar tu, ca şi aceştia, păzindu-ţi curăţia vieţii şi credinţei, slujeai din toată inima Domnului, Căruia Îi aduceai neîncetată cântare : Aliluia !

Icos 2 :

Frumuseţea izvorâtă din dragostea de Dumnezeu a strălucit pe faţa ta şi a Sfinţilor trei tineri, Sfinte Proorocule Daniel, când cu postul de suflet hrănitor aţi covârşit pe tinerii ce mâncau la masa regelui. Căci după zece zile arătând mai frumoşi şi mai graşi la trup decât aceştia, căpetenia famenilor v-a îngăduit să vă păziţi în legea cea binecuvântată.

Bucură-te, floare a postirii şi rugăciunii curate

Bucură-te, vitejească lepădare de sine pentru slava lui Dumnezeu

Bucură-te, neclintită credincioşie în Cuvântul Lui

Bucură-te, închinare, zbor al inimii către cer

Bucură-te, inimă invăpăiată de dumnezeiescul dor

Bucură-te, cunună neveştejită

Bucură-te, că alegând calea cea strâmtă, te-ai îmbrăcat cu putere de Sus

Bucură-te, desfătare de duhovniceasca hrană

Bucură-te, împlinire a voii dumnezeieşti

Bucură-te, biruinţă asupra poftei şi întinăciunii

Bucură-te, dezlegare de robia lor cea cumplită

Bucură-te, tărie a credinţei şi nădejdii celei după Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 3 :

Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a revărsat asupra ta şi a celor trei tineri, căci El v-a dat ştiinţă şi pricepere în orice scriere, precum şi belşug de înţelepciune, iar tu, Sfinte Proorocule Daniel, puteai tâlcui vedeniile şi visele în lumina Duhului Sfânt, întru Care îngereşte cântai : Aliluia !

Icos 3 :

Pe nimeni n-a aflat mai înţelepţi regele ca pe tine şi pe Anania, Azaria şi Misail. În toate întrebările asupra cărora el cerea dezlegare, când era vorba de înţelepciune şi pricepere, vă găsea de zece ori mai isteţi decât magii şi prezicătorii din tot regatul.

Bucură-te, cuget îngrădit cu puterea Duhului

Bucură-te, pajişte înflorită a înţelepciunii

Bucură-te, vistierie dumnezeiască

Bucură-te, înălţime a cunoştinţei de Dumnezeu

Bucură-te, adânc al smereniei

Bucură-te, izvor de har pururea curgător

Bucură-te, covârşire a înţelepciunii omeneşti

Bucură-te, ruşinare a falsei înţelepciuni vrăjitoreşti

Bucură-te, cuvânt deopotrivă strălucitor cu viaţa minunată

Bucură-te, grabnic ajutor întru îndreptarea vieţilor

Bucură-te, pârghie a înţelepciunii ce surpi rătăcirea

Bucură-te, călăuză duhovnicească în labirintul patimilor

Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 4 :

Un vis a tulburat duhul regelui Nabucodonsor, încât a poruncit să se piardă toţi înţelepţii de nu îi vor spune visul împreună cu tâlcuirea lui. Ca nişte peşti fără de glas au rămas toţi tâlcuitorii de semne şi vrăjitorii păgâni, numai tu, Sfinte Proorocule Daniel, ai cerut cu îndrăzneală vreme să descoperi taina. Iar dând de ştire prietenilor tăi Anania, Azaria şi Misail, aţi rugat fierbinte milostivirea lui Dumnezeu şi împreună aţi cântat : Aliluia !

Icos 4 :

Atunci ţi s-a descoperit, Sfinte, taina, într-o vedenie de noapte şi ai binecuvântat pe Cel Atotputernic. Munte înţelegător ai văzut pe Preacurata, Pururea Fecioara din care S-a tăiat, nu de mână, Piatra din capul unghiului, Hristos Dumnezeu. Şi iată piatra a zdrobit chipul cu capul de aur, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă, picioarele o parte de fier şi alta de lut, chip al înşelăciunii ascunse în curgerea vremelniciei. Iar Piatra ce s-a făcut munte înalt şi a umplut pământul, ai arătat-o lămurit drept Venirea Împărăţiei lui Dumnezeu.

Bucură-te, vestitor al Întrupării lui Hristos

Bucură-te, că ai însemnat mai dinainte naşterea lui Dumnezeu din Fecioară

Bucură-te, zugrav prin cuvânt al dumnezeieştilor taine

Bucură-te, far ce descoperi gândurile inimii

Bucură-te, piatră a cunoştinţei de Dumnezeu

Bucură-te, vedere a celor mai presus de cuvânt

Bucură-te, condei al Duhului ce scrie iscusit

Bucură-te, spic ce rodeşti Bisericii pâinea cea cerească

Bucură-te, fiu şi moştenitor al Împărăţiei

Bucură-te, frumuseţe a dreptei cinstiri de Dumnezeu

Bucură-te, strugure copt ce izvorăşti vin de nemurire

Bucură-te, povăţuitorule în cele de taină

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 5 :

Căzând cu faţa la pământ, împăratul s-a închinat înaintea ta, Sfinte Proorocule Daniel şi a mărturisit că Dumnezeul tău este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor, Descoperitorul tainelor, Cel Căruia se cuvine a cânta întreit sfânta cântare : Aliluia !

Icos 5 :

Chipului de aur făcut mai apoi de rege nu te-ai închinat nici tu, nici cei trei tineri care, pârâţi fiind, au fost aruncaţi în foc pentru mărturisirea dreptei credinţe. Dar văpaia în rouă s-a prefăcut prin venirea Celui asemeni Fiului lui Dumnezeu, de a Cărui vedere te-ai bucurat cu duhul, slăvindu-L şi binecuvântându-L.

Bucură-te, mărturisitorule preacinstite

Bucură-te, îndreptătorule al credinţei

Bucură-te, icoană insuflată

Bucură-te, cârmaci iscusit al puterilor sufletului

Bucură-te, că ne călăuzeşti la limanul pocăinţei

Bucură-te, pahar al înţelepciunii şi dragostei de Dumnezeu

Bucură-te, că din el ne dăruieşti şi nouă celor însetaţi

Bucură-te, rug aprins de harul Dumnezeiesc

Bucură-te, că venirea lui Hristos a stins văpaia păcatului cu roua Veşniciei

Bucură-te, risipire a deşartei slave a lumii

Bucură-te, ramură de măslin purtată de porumbiţa Duhului

Bucură-te, rugătorule pentru izbăvirea din cuptorul ispitelor

Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 6 :

I-ai proorocit, Sfinte Daniel, lui Nabucodonsor alungarea dintre oameni, locuirea între fiarele câmpului şi asemănarea cu ele vreme de şapte ani până va cunoaşte că Cel Preaînalt are stăpânirea asupra împărăţiilor. Iar regele, neascultând de a-şi răscumpăra păcatele prin fapte de dreptate şi milostenie, proorocia s-a împlinit întocmai. După acest răstimp, mintea i-a venit din nou şi a suit iarăşi la ocârmuire, aducând Domnului binecuvântare, laudă şi preamărire şi cântând : Aliluia !

Icos 6 :

Regele Baltazar a necinstit sfintele vase luate din templul Ierusalimului şi a preamărit idolii nesimţitori. Atunci i s-au arătat degetele unei mâini de om, care scria în faţa sfeşnicului, pe peretele palatului. Tulburat cu duhul, şi cum nici unul din înţelepţii săi nu putea citi scrisul, nici să-i facă cunoscut înţelesul, te-a întrebat pe tine. Iar tu i-ai proorocit grabnicul sfârşit al lui şi al regatului, pentru trufia inimii, măcar că ştia cele săvârşite de Dumnezeu cu tatăl său Nabucodonsor.

Bucură-te, certarea celor care se încred cu trufie în propriile lor puteri

Bucură-te, lanţ de aur al ascultării de Dumnezeu

Bucură-te, că ne întinzi veşmântul smereniei

Bucură-te, îndrăzneală proorocească

Bucură-te, chemare spre dreptate şi milostivire

Bucură-te, ieşire la lumină din împietrirea duhului

Bucură-te, ridicare a privirii la cer, cu darul Domnului

Bucură-te, că ţi-ai făcut mintea casă a nepătimirii

Bucură-te, binecuvântare a îndelungii răbdări dumnezeieşti

Bucură-te, ploaie tămăduitoare a rugăciunii curate

Bucură-te, sabie în mâna Cuvântului lui Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!

Condac 7 :

În vremea lui Darius mezul, la sfatul dregătorilor pizmaşi, nebună poruncă s-a dat ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu sau om în afară de rege să fie aruncat în groapa cu lei. Dar tu, Sfinte Proorocule, în faţa ferestrei deschise înspre Ierusalim, în fiecare zi îngenuncheai de trei ori, te rugai şi lăudai pe Dumnezeu ca şi mai înainte, neîncetat cântând : Aliluia !

Icos 7 :

Găsind bun prilej, dregătorii l-au silit pe Darius, măcar că nu voia să te piardă pe tine, Sfinte, şi ai fost aruncat în groapa cu lei, pe care regele a pecetluit-o, însuşi nădăjduind că Dumnezeul Căruia i Te închinai şi îi slujeai Te va scăpa. Iar dimineaţa a alergat la groapă şi te-a găsit nevătămat, căci Îngerul Domnului astupase gurile leilor. Atunci regele, bucurându-se, a mărturisit în scris la toate popoarele atotputernicia şi veşnica slavă a Dumnezeului Celui viu, în cer şi pe pământ.

Bucură-te, jertfă curată lui Dumnezeu

Bucură-te, inimă făcută altar

Bucură-te, neîncetată pomenire a Domnului

Bucură-te, că prin întreita îngenunchere arătai dreapta slăvire a Sfintei Treimi

Bucură-te, întoarcere a minţii spre Răsăritul Cel de Sus

Bucură-te, izbăvire din groapa păcatelor

Bucură-te, că astupi gurile vrăjmaşilor nevăzuţi care vor să ne sfâşie

Bucură-te, păstor leilor şi împreună locuitor cu îngerii

Bucură-te, cetate întărită a Duhului

Bucură-te, fântână sfinţită de iubirea dumnezeiască

Bucură-te, bună vestire a slavei lui Dumnezeu

Bucură-te, râu de tămăduiri minunate

Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 8 :

Înfricoşată vedenie s-a arătat ţie, Sfinte Proorocule Daniel, în Babilon, despre împărăţii ce aveau să fie, închipuite prin fiare, apoi despre Antihrist, Sfârşitul Veacului şi Înfricoşata Judecată. Aşa te-ai învrednicit a privi pe Cel vechi de zile şezând pe Scaunul măririi, în haine albe ca zăpada, părul capului curat ca lâna, tronul Său flăcări de foc, roţile Lui foc arzător. Un râu de foc se vărsa şi ieşea din El ; mii de mii Îi slujeau şi miriade de miriade stăteau înaintea Lui cântând : Aliluia !

Icos 8 :

Judecătorul s-a aşezat şi cărţile au fost deschise, iar fiara cu hulitoare gură, căreia i se dăduse putere să asuprească pe Sfinţii lui Dumnezeu, voind să schimbe Sfintele Sărbători şi porunci, a fost omorâtă şi trupul ei dat focului. Şi iată pe norii cerului venea Cineva ca Fiul Omului, Căruia I s-a dat de către Tatăl Stăpânirea, Slava şi Împărăţia în vecii vecilor.

Bucură-te, comoară a treziei duhovniceşti

Bucură-te, că ne arăţi teama de Dumnezeu ca pe începutul înţelepciunii

Bucură-te, că sfârşitul ei e dragostea şi pătimirea pentru El

Bucură-te, izvor de tămăduire al patimilor ascunse

Bucură-te, iubire lămurită ca aurul în topitoare

Bucură-te, înaintevedere a celor de taină

Bucură-te, ajutătorule în războiul nevăzut

Bucură-te, floare a Pomului Vieţii

Bucură-te, că ai băut din apa vie a cunoştinţei de Dumnezeu

Bucură-te, că ai cunoscut că Tatăl şi Fiul una sunt

Bucură-te, oglindă curată a Duhului

Bucură-te, trâmbiţă a Iubirii Sfintei Treimi

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 9 :

Sfântul Arhanghel Gavriil ţi-a tâlcuit alte două înfricoşate vedenii despre tainele mântuirii şi mânia lui Dumnezeu ce va să fie. Ţi s-au descoperit, Sfinte, Venirea Domnului Iisus Hristos şi Patimile Celui fără de vină, pecetluirea proorociei şi plinirea Legii, dărâmarea Templului şi darurile mai presus de cuget ale harului, Venirea lui Antihrist în vremea covârşirii păcatelor, despre călcarea celor sfinte şi adevărate şi războiul ce îl va face sfinţilor, cum în vreme de pace va doborî mulţi aleşi şi va fi nimicit nu de mână omenească. Pentru acestea, cu frică şi cutremur ne închinăm lui Dumnezeu, cântând : Aliluia !

Icos 9 :

Însuşi Cel ce avea înfăţişarea Fiului Omului ţi-a dat tărie spre a îndura strălucirea slavei Lui. El ţi-a descoperit, cum celui batjocoritor de cele sfinte i se va da putere să pună urâciunea pustiirii în locul Jertfei Celei de fiecare zi, prigonind, ucigând sau înşelând pe mulţi dintre cei aleşi ca să se lămurească, să se curăţească şi să se albească până la sfârşitul vremii. Apoi va veni cumplitu-i sfârşit, când se va arăta marele voievod Mihail şi va fi mare strâmtorare, dar poporul dreptcredincios va fi mântuit. Iar cei ce dorm în ţărâna pământului vor învia, unii la viaţa veşnică, alţii spre ocară şi suferinţă veşnică. Şi cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului, iar cei care vor fi călăuzit pe mulţi pe calea dreptăţii vor fi ca stelele în vecii vecilor.

Bucură-te, luceafăr al Bisericii ce risipeşti negura înşelării

Bucură-te, păzire a inimii de deşertăciunea păcatului

Bucură-te, că înţelegem gândul trufaş ca pe chipul urâciunii pustiirii

Bucură-te, noian de lacrimi şi închinare ce alungi cugetul făţarnic

Bucură-te, stăruinţă în post şi rugăciune pentru milostivirea Domnului

Bucură-te, tămăduire şi mângâiere ce vin din suferinţa pentru Hristos

Bucură-te, purtare a Crucii şi urmare a lui Hristos

Bucură-te, ferire de cursele unei păci înşelătoare

Bucură-te, că fiind războiţi de patimi căutăm pacea de Sus

Bucură-te, aleasă cuviinţă în faptă şi cuvânt

Bucură-te, smerenie ce ai mintea lui Hristos

Bucură-te, că Darul cel mai de preţ ce ţine lumea e Sfânta Jertfă a Domnului Iisus

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 10 :

Pe idolul Bel, căruia îi aduceau jertfă babilonienii l-ai surpat, vădind înşelăciunea preoţilor păgâni. Căci presărând cenuşă, ai arătat urmele paşilor lor în templul pecetluit de rege şi s-au aflat uşile ascunse prin care intrau şi mâncau cele de pe masă. Atunci regele Cirus a cunoscut că Bel nu este viu, ci lut şi aramă şi s-a minunat de înţelepciunea ta, izvorâtă de la Cel Căruia pururi îi cântai : Aliluia !

Icos 10 :

Dar şi pe un balaur socotit dumnezeu l-ai omorât fără sabie şi toiag, aruncându-i în gură cocoloaşe din răşină, seu şi păr, fierte la un loc. Prin aceasta ai arătat tuturor că deşi mare şi înfricoşat, era doar o zidire stricăcioasă, căruia nu i se cuvine închinare.

Bucură-te, pecete a trezviei duhovniceşti

Bucură-te, că ne presari în suflet cenuşa pocăinţei

Bucură-te, că vedem în ea urmele furilor nevăzuţi

Bucură-te, că descoperim pe cei ce mănâncă rodul ostenelilor noastre

Bucură-te, că rănile noastre ascunse ni le faci cunoscute

Bucură-te, că alergăm la Hristos cu credinţă spre tămăduire

Bucură-te, că ne mijloceşti iertare

Bucură-te, inimă în rugăciune, fereastră spre lumina dumnezeiască

Bucură-te, alungarea balaurului ascuns

Bucură-te, că ne înveţi meşteşugul duhovniciei

Bucură-te, intrare în Veşnicie pe poarta smereniei

Bucură-te, cel cu înţelegerea de Sus

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 11 :

Mâhnindu-se de pierderea preoţilor lui Bel şi a balaurului, babilonienii l-au silit pe rege, cu îngrozire de moarte, să te dea lor. Şi te-au aruncat într-o groapă cu şapte lei flămânzi şi ai stat acolo şapte zile. Iar Îngerul Domnului l-a luat pe proorocul Avacum de creştet şi l-a dus în Babilon întru repeziciunea duhului său. Şi a strigat Avacum : “ Daniele ! Daniele ! Ia mâncarea pe care ţi-a trimis-o ţie Dumnezeu ! ” Iar tu ai binecuvântat pe Cel ce nu părăseşte şi nu uită pe cei ce-L caută, cântând : Aliluia !

Icos 11 :

Te-ai sculat şi ai mâncat, iar Îngerul Domnului l-a dus pe Avacum înapoi în Iudeea. Iar a şaptea zi, a venit regele să te plângă şi văzându-te şezând, a strigat : „ Mare eşti, Doamne, Dumnezeul lui Daniel ! Şi nu este altul afară de Tine ! ” Şi te-a scos din groapă, iar pe cei ce voiseră să te piardă i-a aruncat într-însa şi i-au mâncat leii înaintea lui.

Bucură-te, strălucirea proorocilor

Bucură-te, cel slujit de Sfinţii Îngeri

Bucură-te, dragoste care nu caută ale sale

Bucură-te, miel al lui Hristos, biruitorul morţii

Bucură-te, scut al credinţei neclintite

Bucură-te, livadă binemirositoare a nepătimirii

Bucură-te, binecuvântare peste lumea deznădăjduită

Bucură-te, arcă a nădejdii ce înfrunţi potopul ispitelor

Bucură-te, laudă şi mulţumire pentru binefacerile lui Dumnezeu

Bucură-te, că ne înveţi să împărăţim cu mintea peste leii patimilor

Bucură-te, conştiinţă neamăgită de gândurile viclene

Bucură-te, făclie a Duhului ce veseleşti sufletele credincioşilor

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 12 :

Împreună cu Anania, Azaria şi Misail ai ajuns la adânci bătrâneţi, întru care aţi pătimit tăierea capetelor de la rău-credinciosul împărat Atic. Când a fost să-i taie capul lui Anania, a întins Azaria haina sa şi l-a primit. Asemenea şi pe al lui Azaria l-a primit Misail, iar pe al lui Misail l-ai primit tu, Sfinte Prooroc Daniel, iar în urmă ţi-au tăiat şi ţie capul şi aţi cântat cu îngereştile cete : Aliluia !

Icos 12 :

După ce v-au tăiat capetele, ele s-au lipit de trup şi Îngerul Domnului v-a luat trupurile şi le-a dus în muntele Gheval, punându-le sub piatră. Iar după Învierea Domnului ai înviat împreună cu cei trei tineri şi v-aţi arătat multora. Apoi iarăşi aţi adormit, urcând la cereştile lăcaşuri gătite vouă de Tatăl.

Bucură-te, mustrare a necredinţei şi îndrăzneală mucenicească

Bucură-te, stricare a mrejelor păcatului

Bucură-te, mărturisitorule al Învierii lui Hristos

Bucură-te, vas ales ce reverşi în lume mireasma Mirelui

Bucură-te, verigă în lanţul de aur al Bisericii

Bucură-te, icoană a frumuseţii de rai

Bucură-te, pildă a pătimitorilor de bunăvoie pentru dragostea lui Dumnezeu

Bucură-te, grâu curat în aria Domnului

Bucură-te, inimă care odihneşti dragostea Tatălui către Fiul

Bucură-te, al raiului locuitor şi lumii îndreptător

Bucură-te, biruire a omului vechi

Bucură-te, nume de închinare, vrednicule de pomenire

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Condac 13 :

O, Sfinte Proorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, să ne dăruiască lacrimi de pocăinţă şi slobozire din robia patimilor, ca să cunoaştem dragostea şi libertatea date de Hristos. Apleacă-te spre neputinţele noastre şi fii nouă mijlocitor şi îndreptător, aşa încât trecând marea acestei vieţi să se întipărească pe faţa noastră Chipul Fiului Unul-născut al lui Dumnezeu cu a Lui strălucire şi frumuseţe. Iar atunci, Sfinte, să găsim milostivire la Înfricoşata Judecată, împărtăşindu-ne de viaţa cea veşnică, iar bucurându-ne împreună cu îngerii să cântăm : Aliluia ! .

Apoi Icos 1 :

Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii

Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor

Bucură-te, ştiutor al celor ascunse

Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti

Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu

Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească

Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni

Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul

Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind

Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei

Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean

Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor

Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite !

Şi Condac 1 :

Tot în această zi, cuvant despre Suzana.

A fost un om ce vietuia in Babilon, numele lui fiind Ioachim. Acesta isi luase o femeie cu numele Suzana, fiica a lui Helchie, foarte frumoasa si cu frica de Dumnezeu. Si, parintii ei, drepti fiind, crescusera si pe fiica lor dupa legea lui Moise. Si era Ioachim foarte bogat si avea o gradina aproape de curtea sa. Si se adunara la el iudeii, fiindca era mai in cinste decat toti. Si in anul acela, au fost randuiti judecatori doi batrani din popor, care, sub cuvant ca fac judecati, savarseau nedreptate, incat se implinea cuvantul Domnului: Iesit-a faradelege din Babilon, din batranii judecatori." Acestia ramaneau in casa lui Ioachim si veneau la ei toti care vroiau sa aiba judecata. Si, vazand pe Suzana, in fiecare zi, intrand si iesind in gradina barbatului sau, s-au aprins de pofta asupra ei. Si s-a razvratit mintea lor si si-au abatut ochii lor sa nu caute la cer, nici sa-si aduca aminte de judecatile cele drepte. Si erau amandoi aprinsi de pofta asupra ei si n-au spus unul altuia boala sa, pentru ca se rusinau a-si marturisi unul altuia pofta lor. Si cauta fiecare din ei vremea prielnica. Iar odata au zis unul catre altul: "Sa mergem acasa, ca este vremea pranzului." Si, iesind, s-au despartit de unul de altul, dar, intorcandu-se, au venit din nou in acelasi loc si intrebandu-se unul pe altul din pricina intoarcerii, au marturisit unul altuia pofta lor. Si atunci au hotarat impreuna vremea cand vor putea sa o afle pe ea singura, ca sa-si implineasca nelegiuirea. Si s-a intamplat, cand pandeau ei ziua cea cu bun prilej, ca a intrat Suzana, ca si mai inainte, numai cu doua slujnice, dorind sa se scalde in gradina, pentru ca era zaduf. Si nu era nimeni acolo, afara de cei doi batrani ascunsi, care o pandeau pe ea. Si a zis Suzana slujnicelor: "Aduceti-mi undelemn si sapun si incuiati portile gradinii, ca sa ma scald." Si au facut cum a zis ea. Si au incuiat portile gradintii si au iesit pe portile cele din dos si, aducand cele poruncite, n-au vazut pe batrani, pentru ca erau ascunsi.

Si dupa ce au iesit slujnicele, s-au sculat amandoi batranii si au alergat la dansa si au zis: "Iata, portile gradinii sunt inchise si nimeni nu ne vede si suntem aprinsi de pofta asupra ta. Pentru aceasta, invoieste-te sa fii cu noi. Iar de nu, apoi vom marturisi asupra ta, ca a fost cu tine un tanar si, pentru aceasta, ai trimis pe slujnice de la tine." Si a suspinat Suzana si a zis: "Stramtorata sunt din toate partile. Ca de voi face aceasta, moarte imi este, iar de nu o voi face, nu voi scapa din mainile voastre. Dar mai bine este, pentru mine, sa nu fac acest pacat, de a cadea in mainile voastre, decat a gresi inaintea lui Dumnezeu. Si a strigat Suzana cu glas mare si au strigat si batranii amandoi impotriva ei. Si, alergand, unul din ei a deschis portile gradinii. Si, daca au auzit strigare in gradina, cei din casa au alergat pe portile cele din dos, ca sa vada ce i s-a intamplat ei. Si, daca au spus batranii cuvintele lor, s-au rusinat slugile foarte, ca niciodata nu s-a zis cuvant ca acesta de Suzana.

Si a doua zi, dupa ce s-a adunat poporul la Ioachim, barbatul ei, au venit si cei doi batrani, plini de cugete rele asupra Suzanei, ca sa o omoare. Si au zis inaintea poporului: "Trimiteti dupa Suzana, fata lui Helchie, femeia lui Ioachim." Si au trimis. Si a venit ea si parintii ei, si fiii ei si toate rudeniile ei. Iar Suzana era foarte tanara si frumoasa la chip. Iar batranii nelegiuiti au poruncit sa-i ia valul de pe fata, ca era acoperita, ca sa se sature de frumusetea ei. Si plangeau cei ce erau cu dansa si toti care o stiau. Si, sculandu-se, cei doi batrani si-au pus mainile pe capul ei, in mijlocul poporului, iar ea, plangand, a cautat la cer, pentru ca in inima ei, nadajduia spre Dumnezeu. Si au zis cei doi batrani: "Umbland noi amandoi prin gradina, a intrat ea cu doua slujnice si a inchis poarta, slobozind slujnicele. Si a venit la ea un tanar, care era ascuns si s-a culcat cu dansa. Iar noi, fiind in coltul gradinii si vazand faradelegea, am alergat asupra lor. Si, vazandu-i, pe tanar nu l-am putut prinde, ca era mai tare decat noi si, deschizand portile gradinii, a fugit. Dar, prinzand-o pe ea, am intrebat-o cine a fost tanarul acela si n-a vrut sa ne spuna noua. Deci, aceasta marturisim." Si i-a crezut pe ei adunarea, ca pe niste batrani si poporului, si judecatori, si au judecat-o pe ea spre moarte.

Si, strigand cu glas mare, Suzana a zis: "Dumnezeule vesnice si stiutorul celor ascunse, Care cunosti toate mai inainte de a se face, Tu stii ca minciuna au spus ei asupra mea. Si, iata, eu mor fara sa fi savarsit nimic, din cele ce au spus acestia despre mine." Si a auzit Domnul glasul ei. Si, dusa fiind ea spre osanda, a ridicat Duhul cel Sfant al lui Dumnezeu pe un tanar, al carui nume era Daniil. Si acesta a strigat cu glas mare: "Nevinovat sunt eu de sangele acesteia." Si s-a intors tot poporul catre dansul si a zis: "Ce insemneaza cuvantul acesta pe care l-ai zis?" Iar el, stand, in mijlocul lor, a zis: "Oare, asa de nebuni sunteti toti, fiii lui Israel? Ca fara sa cercetati si necunoscand adevarul, ati osandit pe fiica lui Israel? Intoarceti-va la judecata, pentru ca minciuna au spus judecatorii acestia asupra ei." Si s-a intors tot poporul degraba.

Si au zis batranii: "Vino si sezi in mijlocul nostru si ne spune gandul tau, ca ti-a dat tie Dumnezeu cinstea batranilor." Si a zis catre dansii Daniil: "Despartiti-i unul de altul si-i voi intreba pe dansii." Si, dupa ce i-au despartit unul de altul, a chemat pe unul din ei si a zis catre dansul: "Invechitule in zile rele, acum a venit ceasul pacatelor tale, pe care le faceai mai inainte, rostind judecati nedrepte, pe cei nevinovati osandindu-i si pe cei vinovati eliberand, ca zice Dumnezeu: pe cel nevinovat si pe cel drept sa nu-l omori. Deci, acum, daca ai vazut pe aceasta femeie cu acel tanar, spune sub ce copac i-ai vazut pe dansii, pacatuind impreuna? Iar el a zis: "Sub un mesteacan." Zis-a lui Daniil: "Drept ai mintit asupra capului tau. Ca, iata, ingerul Domnului, luand hotararea lui Dumnezeu, te va rupe in doua." Si, punandu-l alaturi, a poruncit sa aduca pe celalalt si i-a zis: "Samanta a lui Canaan si nu a lui Iuda, frumusetile te-au inselat si pofta a razvratit inima ta. Asa ati facut fiicelor lui Israel; si ele, de frica, se desfranau cu voi, dar, acum, fiica lui Iuda n-a suferit faradelegea voastra. Acum, dar, spune-mi mie, sub ce fel de copac i-ai vazut pe ei impruna?" Iar el a zis: "Sub un salcam." Si i-a zis Daniil lui: Drept ai mintit, si tu, asupra capului tau. Ca asteapta ingerul Domnului sa te taie pe tine in doua cu sabia si sa va piarda pe voi." Si a strigat cu glas mare tot poporul si a binecuvantat pe Dumnezeu, Care mantuieste pe cei ce nadajduiesc spre El.

Si s-a sculat asupra celor doi batrani, ca i-a dovedit Daniil pe ei, din cuvintele lor, ca au marturisit stramb si le-a facut lor dupa legea lui Moise, asa cum cu viclesug au gandit sa faca aproapelui lor, si i-a omorat pe ei si a scapat sangele cel nevinovat in ziua aceea. Iar Helchie si femeia lui au laudat pe Dumnezeu, pentru fiica lor Suzana, impreuna cu Ioachim barbatul ei si cu toate rudeniile ei, pentru ca nu s-a aflat la ea lucru de rusine. Iar Daniil, din ziua aceea si dupa aceea, s-a facut mare inaintea a tot poporul, pentru priceperea sa si pentru darurile lui Dumnezeu, care erau in el. Dumnezeului nostru slava, acum si pururea si in vecii vecilor ! Amin.

Sursa : proloagele din 17 decembrie.

Vietile Sfintilor – Audio : Sursa : audio vezi aici.

Tot în această zi, facem pomenirea Sfinţilor Mucenici Patermutie, Copri şi Alexandru, care au suferit mucenicia pe vremea lui Iulian Apostatul.

Tot în această zi, facem pomenirea Cuviosului şi pururea pomenitului mărturisitor Dunale, care şi-a schimbat numele în Ştefan.

Tot în această zi, facem pomenirea Sfântului Mucenic Iahu.

Tot în această zi, facem pomenirea celui între sfinţi părintelui nostru Dionisie cel Nou, cel din Zachint, care a fost arhiepiscop al Eginei şi care cu pace s-a săvârşit.

Tot în această zi, facem pomenirea Sfântului noului Mucenic Nichita.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.