În aceasta zi a opta, facem pomenirea Cuviosului Parintelui nostru Moise Ungurul.
Cuviosul era de loc din Ungaria şi un apropiat al binecredinciosului cneaz - “ purtător de pătimiri ” – Boris; şi îi slujea acestuia împreună cu fratele său, Gheorghe. Acesta a fost ucis împreună cu Sfântul Boris la râul Alt, când a vrut să-l apere cu trupul său de ucigaşi. Scăpând de la moarte, fericitul Moise a venit la Kiev, ascunzându-se acolo de neruşinatul Sviatopolk, până când cucernicul cneaz laroslav l-a biruit. Când Sviatopolk, care fugise în Polonia, s-a întors împreună cu cneazul Poloţki Boleslav şi l-a alungat pe laroslav, instalându-se la Kiev, Boleslav se retrage în ţara sa, luând ostatice două surori ale lui laroslav şi mulţi boieri ai acestuia; printre ei se afla şi fericitul Moise, încătuşat la mâini şi la picioare cu lanţuri grele de fier. Pentru că era puternic la trup şi frumos la chip, îl păzeau foarte.
În Polonia, fericitul a fost văzut de o femeie frumoasă, tânără, cu faimă şi foarte bogată. Soţul său a fost ucis în atacul asupra Kievului. Minunându-se de frumuseţea lui Moise, stârnindu-şi pofta trupească către cuvios, a început a-l îndupleca cu cuvinte de linguşire: “ De ce suferi aceste chinuri, când ai minte pe care o poţi folosi pentru a te elibera din aceste cătuşe şi suferinţe ?” Moise îi răspunse: “ Aşa a fost voia Domnului ! ” Ea i-a răspuns atunci: “ Dacă mi te supui, te voi slobozi şi te voi face om mare în Polonia, şi vei avea stăpânire asupra mea şi asupra ţinutului meu ”.
Cunoscând gândurile sale rele, fericitul i-a spus: “ Care bărbat, ascultând de soţia lui, a făcut vreun lucru bun ? Primul zidit, Adam, ascultând de femeia lui a fost izgonit din rai. Cum voi fi eu liber, când mă voi face rob femeii ? Căci nu am cunoscut femeie de la naştere”.
Ea îi răspunse însă: “ Te voi răscumpăra şi te voi face mie bărbat; împlineşte doar voia mea, căci mi-e milă să văd cum nebuneşte piere frumuseţea ta ”. Fericitul Moise îi răspunse: “ Află, dar, că nu-ţi voi împlini voia; nu doresc nici puterea ta, nici bogăţia. Mai de preţ este pentru mine curăţia sufletească şi trupească. Fiind neascultător, nu vreau să-mi pierd truda de cinci ani, în care mi-a dăruit Dumnezeu răbdare să port fiarele acestea; pentru aceste munci, nădăjduiesc să fiu izbăvit de muncile cele veşnice ”.
Atunci femeia a luat o altă hotărâre diavolească : “ Dacă îl voi răscumpăra, mi se va supune şi fără voie ”. Stăpânul lui Moise, folosindu-se de prilej, i-a cerut 1000 de galbeni şi i l-a dat pe Moise. Luând stăpânire asupra lui, îl ademenea cu neruşinare la lucruri ticăloase. L-a îmbrăcat în haine scumpe şi-l hrănea cu mâncări dulci, iar cu braţele sale necurate îl cuprindea şi îl silea la mângâieri trupeşti. Fericitul Moise, văzând turbarea ei, mai mult se dădea rugăciunii şi postului. Şi-a scos hainele frumoase, ca oarecând Iosif - şi a fugit de păcat, nesocotind fericirea acestei vieţi.
Femeia, însă, ruşinată, s-a umplut de mânie şi a pus la cale să-l omoare pe fericit cu foametea, aruncându-l în temniţă. Dumnezeu, Care dăruieşte hrană la toată făptura şi Care, oarecând, l-a hrănit pe Ilie în pustie, nu l-a lăsat nici pe acest fericit. A plecat către milă inima unui rob al acelei femei şi acela îi aducea în taină mâncare.
Unii încercau sal înduplece: “ Frate Moise, ce-ţi strică să te însori ? Eşti tânăr, iar această văduvă a trăit cu soţul său doar un an şi este mai frumoasă ca alte femei; are o avere mare şi multă putere; dacă ea ar dori, chiar şi cneazul ar lua-o în seamă. Tu eşti rob în temniţă şi nu vrei să fii domnul ei. Dacă vei zice : “ Nu pot să calc poruncile lui Hristos ”, - nu spune, oare, Hristos în Evanghelie: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup ?[1]. Tu, însă, nu eşti legat cu cinul monahicesc, ci liber de el, de ce voieşti relele şi amarele chinuri şi aşa, suferi ? Dacă se va întâmpla să mori în acest necaz, ce laudă vei avea ? Cine se scârbea de femei din primii drepţi ? Avraam ? Isaac ? Iacov ? Dar tu, dacă vei scăpa viu de această femeie, după aceea - aşa credem noi - vei căuta femeie; şi cine nu va râde atunci de nebunia ta ? Mai bine ar fi să te supui acestei femei.”.
Femeia, însă, ruşinată, s-a umplut de mânie şi a pus la cale să-l omoare pe fericit cu foametea, aruncându-l în temniţă. Dumnezeu, Care dăruieşte hrană la toată făptura şi Care, oarecând, l-a hrănit pe Ilie în pustie, nu l-a lăsat nici pe acest fericit. A plecat către milă inima unui rob al acelei femei şi acela îi aducea în taină mâncare.
Unii încercau sal înduplece: “ Frate Moise, ce-ţi strică să te însori ? Eşti tânăr, iar această văduvă a trăit cu soţul său doar un an şi este mai frumoasă ca alte femei; are o avere mare şi multă putere; dacă ea ar dori, chiar şi cneazul ar lua-o în seamă. Tu eşti rob în temniţă şi nu vrei să fii domnul ei. Dacă vei zice : “ Nu pot să calc poruncile lui Hristos ”, - nu spune, oare, Hristos în Evanghelie: Pentru aceea va lăsa omul pe tatăl şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup ?[1]. Tu, însă, nu eşti legat cu cinul monahicesc, ci liber de el, de ce voieşti relele şi amarele chinuri şi aşa, suferi ? Dacă se va întâmpla să mori în acest necaz, ce laudă vei avea ? Cine se scârbea de femei din primii drepţi ? Avraam ? Isaac ? Iacov ? Dar tu, dacă vei scăpa viu de această femeie, după aceea - aşa credem noi - vei căuta femeie; şi cine nu va râde atunci de nebunia ta ? Mai bine ar fi să te supui acestei femei.”.
Fericitul Moise le răspundea: “ Vai, fraţilor, dacă mulţi drepţi s-au mântuit cu femei, eu unul sunt păcătos şi nu mă pot mântui cu femeie. Dar, dacă Iosif ar fi ascultat mai devreme de femeia lui Putifar, nu ar fi împărăţit mai târziu, când şi-a luat soţie în Egipt[2]. Dumnezeu, văzând răbdarea lui, i-a dăruit împărăţia Egiptului, de aceea s-a şi proslăvit din neam în neam pentru curăţie, deşi avea copii. Eu, însă, nu doresc nici împărăţia Egiptului, nici domnia în Polonia, nici slava de pe tot întinsul pam’ntului rusesc, ci toate acestea le urăsc, pentru împărăţia cerească. De aceea, dacă voi ieşi viu din mâinile acestei femei, niciodată nu voi căuta o altă femeie, ci cu ajutorul Domnului, mă voi face monah. Căci scris este: “ Şi oricine a lăsat case sau fraţi, sau surori, sau tată, sau mamă, sau femei, sau copii, sau ţarine, pentru numele Meu, înmulţit va lua înapoi şi va moşteni viaţa veşnică.”[3]. Deci, să vă ascult pe voi mai mult, sau pe Hristos ? Apostolul spune: “ Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului, iar cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să placă femeii[4]. Vă întreb : pentru cine se cade să muncim: pentru Hristos, sau pentru femeie? Deci, înţelegeţi voi, care mă ţineţi întemniţat, că niciodată nu mă va linguşi frumuseţea femeiască şi nu mă va smulge de la dragostea lui Hristos ! ”.
Auzind acestea, văduva a poruncit să pună pe fericit pe un cal şi, cu alai de multe slugi să-l poarte prin oraşele şi satele sale, spunând: “Toate acestea sunt ale tale, dacă vrei”. Şi a dat poruncă : “ Acesta este domnul vostru şi soţul meu. Întâlnindu-l, închinaţi-vă lui”. Fericitul, râzându-şi de nebunia femeii, i-a spus: “În zadar te trudeşti, nu poţi să mă îndupleci cu lucrurile vremelnice ale acestei lumi, nu-mi vei fura bogăţia nepieritoare. Înţelege şi nu te osteni fără rost”.
Femeia, mânioasă, i-a spus : “ Au nu ştii că-mi eşti vândut ? Nu te voi lăsa viu, ci şi după multe chinur,i te voi da morţii ”. Fericitul i-a răspuns cuîndrăzneală: “ Nu mă tem de nici un necaz, căci cu mine este Dumnezeu, Căruia de acum, după voia Lui, doresc să-l slujesc prin viaţa monahicească ”.
În acest timp, din Pronia Dumnezeiască, a venit la fericitul Moise un ieromonah din Sfântul Munte şi l-a tuns în sfântul cin îngeresc; l-a învăţat multe despre feciorie, cum să nu se lase biruit de vrăjmaşul şi să nu aibă teamă de această femeie stricată; apoi, a plecat. L-au căutat peste tot, dar nu l-au mai găsit.
Femeia, deznădăjduindu-se, a chinuit tare pe monahul Moise : întinzându-l, a poruncit să-l bată cu fiare, iar pământul s-a îmbibat de sângele lui.
Călăii îi spuneau: “ Supune-te doamnei tale, fă voia ei. Dacă nu asculţi, îţi vom zdrobi trupul în bucăţi ”. Le răspundea Moise cu vitejie: “ Fraţilor, grabnic faceţi ce vi s-a poruncit. Iar eu nicicum nu pot lepăda de călugărie monahism şi de dragostea Domnului ”. Femeia, îngrijindu-se cum să se răzbune pe cuvios, l-a dus, în sfârşit, la judecată la cneazul Boleslav. Acela îl îndemnă pe Moise să asculte de stăpâna sa şi să-i devină soţ, să fie un domn cunoscut şi slăvit în pământul Poloniei. Cuviosul Moise îi răspunse : ” Şi ce folos are omul, dacă toată lumea o va dobîndi, dar îşi va pierde sufletul ? De ce îmi făgăduieşti slava şi cinstea de care, în curând, te vei lipsi chiar tu şi te va primi mormântul neavând nimic ? Aşa şi această femeie stricată, va fi omorâtă cu cruzime ”.
După aceasta, dobândind şi mai multă putere asupra lui Moise, femeia, cu neruşinare îl ademenea la păcat tot mai mult şi a poruncit să fie pus cu de-a sila în aşternutul ei; îl cuprindea, îl săruta, dar nici aşa nu-l putea ispiti cu pofta sa. De aceea, a poruncit să i se dea în fiecare zi câte o sută de lovituri, după care, a poruncit să i se taie părţile tainice ale trupului. Cuviosul Moise stătea întins ca şi mort, Din pricina sângelui curs, abia mai sufla.
Fiind părtaş şi dorind să placă mai mult acestei femei, Boleslav a pornit o prigoană mare asupra monahilor şi i-a alungat pe toţi din ţinutul său. Într-o noapte, Boleslav a muritîn chip neaşteptat, iar în Polonia a avut loc o răscoală. Poporul s-a răzvrătit, a bătut mulţi boieri, iar printre aceştia a fost ucisă şi acea femeie neruşinată.
Cuviosul Părintele nostru Moise, prinzând putere, a venit la Kiev, în peştera cuviosului Antonie, purtând asupra sa rănile muceniceşti, ca un viteaz ostaş al lui Hristos; şi a trăit bineplăcând lui Dumnezeu în post, rugăciune, sărăcie şi în toate faptele bune ale unui monah. Zece ani a petrecut cuviosul în mănăstirea Pecerska - Kiev, în peşteră - şi s-a dus la Domnul.
Cuviosul Părintele nostru Moise, prinzând putere, a venit la Kiev, în peştera cuviosului Antonie, purtând asupra sa rănile muceniceşti, ca un viteaz ostaş al lui Hristos; şi a trăit bineplăcând lui Dumnezeu în post, rugăciune, sărăcie şi în toate faptele bune ale unui monah. Zece ani a petrecut cuviosul în mănăstirea Pecerska - Kiev, în peşteră - şi s-a dus la Domnul.
Pentru multele biruinţe asupra patimii desfrânării, i-a dăruit Dumnezeu puterea să dea ajutor celor care se află în aceleaşi încercări. Un frate, fiind luptat de patima desfrânării, a venit la cuvios şi i-a cerut ajutorul. “ Făgăduiesc să ţin până la moarte – i-a spus el – ceea ce îmi vei porunci. ”. Cuviosul i-a spus : “ Niciodată în viaţa ta să nu spui un cuvânt vreunei femei ”. Acela a făgăduit cu tărie. Atunci, cuviosul s-a atins de el cu toiagull lui, fără de care nu putea umbla, din pricina durerii de la rănile primite mai înainte şi, dintr-o dată, au murit toată patima în trupul acelui frate. De atunci, nu au mai fost pentru el acest fel de ispite.
Sfântul Moise Ungurul, râvnind să păzească fecioria, a îndurat jigniri, suferinţe şi chinuri. Lui se roagă pentru a fi apăraţi de siluire cei feciorelnici, sau pentru păzirea curăţia cei căsătoriţi, precum şi pentru ajutor în toată lupta cu trupul.
Sfintele lui moaşte împreună cu moaştele sfinţilor de la Pecerska - Kiev se odihnesc în peşterile Lavrei Sfintei Adormiri Pecerska - Kiev.
Sfintele lui moaşte împreună cu moaştele sfinţilor de la Pecerska - Kiev se odihnesc în peşterile Lavrei Sfintei Adormiri Pecerska - Kiev.
sursa : logos.md.
Acatistul Cuviosului Moise Ungurul.
26 iulie / 8 august.
- Pentru ajutor în patima desfrânării şi în toată lupta cu trupul.
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin
Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindeni eşti şi toate le plineşti,Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieste-ne pe noi.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele nostre, Stăpâne, iartă fărădelegile noastre; Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Carele eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă dă-ne-o nouă astăzi. Şi ne iartă nouă greşelile noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor nostri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel viclean.
Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pentru rugaciunile Preacuratei Maicii Tale si ale preacuviosilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor Tai, mintuieste-ma pe mine pacatosul / a. Amin.
Tropar, glas 3 :
Ca un alt Iosif, al curăţiei şi al fecioriei iubitor, cinstitule şi la fel cu îngerii, Moise, cu cântări sfinte te cinstim noi, păcătoşii; cu sârguinţă ne rugăm ţie: roagă pe Hristos Domnul, să vindece patimile noastre şi să ne dăruiască nouă mare milă.
Condac, glas 3 :
Întru cele înalte spre singurul Dumnezeu căutând, urând toate cele pământeşti, nepurtând grijă de trup, la chinuri cu bărbăţie te-ai dat; de aceea, foamea, setea, legăturile, zăvorârea în temniţă, cu putere în toata fapta bună, fără cârtire ai răbdat; iar bătaie, scurgere de sânge şi tăiere de mădular, pentru curată fecioria ta, cu bărbăţie ai purtat. Şi acum, cu cetele feciorelnice stând în faţa Sfintei Treimi, de toate ispitele, roagă să fie izbăviţi cei ce-ţi strigă ţie: bucură-te, Moise, fericite părinte!
Condac 1 :
Biruitorule făcător de minuni, cel ce eşti plin de Duhul Sfânt, cuvioase părinte Moise, minunat nevoitor şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, care ai îndrăzneală la Domnul, de toate nevoile ne izbăveşte, căci cu bucurie în inimi te chemăm:
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Icos 1 :
Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a arătat, minunate, Înger în trup şi rugător credincioşilor. Alergând la ajutorul tău, acestea cu bucurie îţi aducem:
Bucură-te, cu a îngerilor curăţie asemănându-te.
Bucură-te, preabunule învăţător al monahilor.
Bucură-te, stea minunată a fecioriei.
Bucură-te, împlinitorule cu râvnă al postului şi al înfrânării.
Bucură-te, chip luminos al blândeţii şi al smereniei.
Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor mângâiere.
Bucură-te, ocrotitor ceresc al pământenilor.
Bucură-te, cel ce ai luat jugul cel bun.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 2 :
Văzând Domnul curăţia inimii tale, te-a ales spre a cunoaşte slava cea cerească. Când laolaltă cu cei doi fraţi ai tăi, în oraşul Kiev te-ai mutat şi sfinţilor "purtători de pătimiri" Boris şi Gleb cu osârdie ai slujit, atunci tu, fricite, în rugăciuni ai stăruit, pe cât poate un tânăr puternic, voind sfinţilor să te asemeni. Pentru acestea, cu bucurie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia.
Icos 2 :
Având mintea purtătoare de Dumnezeu, o, cuvioase părinte Moise, prin minunata pronie Dumnezeiască, la râul Alt, oastea lui Sviatopolk a ucis pe fratele tău, Gheorghe, împreună cu sfântul "purtător de pătimiri" Boris. Tu însă, singur scăpând de la moarte, ai venit în oraşul Kiev la Predislava, sora lui laroslav şi, ajungând acolo, te rugai Domnului întru nevoinţă. Noi, cei ce slăvim pe Dumnezeu care te-a izbăvit, îţi grăim ţie acestea:
Bucură-te, început al înţelepciunii, care frica de Domnul ţi-ai pus-o ca dreptar al vieţii.
Bucură-te, căci niciodată n-ai întristat pe Îngerul Păzitor.
Bucură-te, rază a luminii dumnezeieşti.
Bucură-te, crin cu bună mireasmă a fecioriei şi a veşniciei.
Bucură-te, căci cu credinţa cea adevărată ai bineplăcut lui Hristos Domnul.
Bucură-te, neadormit rugător către Maica Domnului.
Bucură-te, grabnicule vindecător al neputinţelor noastre.
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 3 :
Cu putere de sus, dăruită ţie, şi cu îndelungă răbdare fiind tu prea împodobit, când te vedeai la mâini şi la picioare ferecat cu lanţuri grele şi păzit foarte, de iubire către Dumnezeu ardeai neîncetat, cântând aşa: Aliluia.
Icos 3 :
Fierbinte şi bună evlavie având, ai fost ispitit de o oarecare femeie tânără foarte bogată, al cărei bărbat, cu Boleslav la război plecând, nu s-a mai întors; aceea, primind în minte vederea bunătăţii tale, s-a aprins de poftă trupească de către tine; însă tu toate răbdând, te rugai. De acestea, cu frică minunându-ne, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, că de la vârstă fragedă te-ai dat slujirii lui Dumnezeu.
Bucură-te, care pe Cel Unul mai mult decât toate ai iubit.
Bucură-te, căci trupul, duhului l-ai supus.
Bucură-te, răbdătorule a toate, pentru Domnul.
Bucură-te, cel ce cu vitejie ai înfruntat viclenia văduvei.
Bucură-te, mergătorule pe calea cea strâmtă a Evangheliei.
Bucură-te, podoabă sfântă a Lavrei Pecerska - Kiev.
Bucură-te, că prin tine Domnul Se slăveşte.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 4 :
Furtună de gânduri a adus neruşinata văduvă peste biserica sufletului tău, tulburându-l, cuvioase, văzând că eşti rob credincios lui Hristos; pentru aceasta şi noi, cătând la furtuna de patimi şi nevoi ridicată pe marea vieţii, scăpăm la limanul rugăciunilor tale, cântând lui Hristos Domnul: Aliluia.
Icos 4 :
Auzind şi văzând sfânta-ţi vieţuire, lumea se uimeşte de puterea harului care iese din gura ta, proslăvind pe Domnul; pentru aceasta, şi noi, cu bucurie te cinstim:
Bucură-te, minunat ales al lui Dumnezeu.
Bucură-te, care slava deşartă a lumii acesteia ai socotit-o gunoi.
Bucură-te, că sufletul tău pentru preadulcele Iisus l-ai pus.
Bucură-te, că înaintea Prestolului Domnului, împreună cu Puterile Cereşti şezi.
Bucură-te, înălţătorule către nepătimire.
Bucură-te, cuvioase părinte, că în răbdare eşti nebiruit.
Bucură-te, părtaş al Luminii Neînserate.
Bucură-te, atrăgătorule puternic al darului Dumnezeiesc.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 5 :
Stea izvorâtoare de Dumnezeu s-a arătat lumii viaţa ta, cuvioase părinte Moise, căci, mai mult decât orice ai iubit neprihănirea trupească şi duhovnicească şi, pentru aceste chinuri vremelnice, ai nădăjduit să fii izbăvit de chinurile veşnice, cântând cu mulţumire Domnului: Aliluia.
Icos 5 :
Văzând vrăjmaşul neamului omenesc a ta curată şi sfântă trăire, mai vâr-tos a înfierbântat pe văduvă, care te-a îmbrăcat în haine scumpe şi, cu mâncăruri dulci hrănindu-te, cu neruşinare te trăgea la lucru necuviincios; tu, însă, părinte sfinte, cu mai multă râvnă te rugai şi posteai. Pentru toate, îţi cântăm acestea:
Bucură-te, ostaş bun al lui Hristos.
Bucură-te, al sfintei Biserici laudă şi bucurie.
Bucură-te, cel ce de har Dumnezeiesc eşti plin.
Bucură-te, căci nu numai cu cuvântul, ci şi cu multe fapte ne înveţi.
Bucură-te, ajutătorule grabnic al celor împovăraţi de felurite nevoi şi ispite.
Bucură-te, alesule al lui Hristos, făcător de minuni.
Bucură-te, că în fapte de vitejie, trăirea pământească ai săvârşit.
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit să vezi slava lui Dumnezeu.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 6 :
Se propovăduieşte în toată lumea bărbăţia duhovnicească a faptelor tale, fericite, căci nici un preţ n-ai pus pe această viaţă. Ticăloasa femeie, cu foa-mea a pus la cale să te omoare, azvârlindu-te în temniţă. Alţii, însă, te îndemnau, grăindu-ţi: "Cine nu va râde de nebunia ta; mai bine supunete acestei femei!" Iar tu, fericite, ai răspuns: "Toată această împărăţie urăsc, pentru Cel de sus", - cântând Domnului: Aliluia.
Icos 6 :
Ai strălucit aici în trup stricăcios cu lumină cerească, grăind cuvintele Evangheliei: “Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului”.
Aceleaşi şi noi îţi cântăm:
Bucură-te, părinte, cu lumina faptelor tale bune ai prealuminat lumea.
Bucură-te, cel ce focul iubirii pentru Hristos în tine ai purtat.
Bucură-te, ajutor grabnic în nevoi.
Bucură-te, cel ce eşti îngeresc trăitor.
Bucură-te, că nu ţi-ai lipit inima de desfătarea lumească.
Bucură-te, rugătorule pentru cei ce cinstesc sfânta pomenirea ta.
Bucură-te, cuceritorule al odihnei veşnice.
Bucură-te, moştenitor al bunătăţilor nespuse.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 7 :
Având dorire să placi Domnului cu viaţa şi credinţa nestinsă, ai fost îmbrăcat în chipul îngeresc monahicesc de către un ieromonah de la Sfântul Munte Athos; pentru strălucirea sfintelor tale fapte, cu râvnă te mărim şi lui Hristos Domnul Care te-a proslăvit, Îi cântăm: Aliluia.
Icos 7 :
O nouă răutate a arătat femeia cea vicleană când, în nebunia sa, a poruncit să tete facă famen, tu ca un mort şedeai întins, abia mai având puţină suflare în tine. Cu frică şi evlavie ne aducem aminte de îndelunga ta răbdare, te fericim, lăudândute cu acestea:
Bucură-te, că focul dragostei de Dumnezeu în inima ta nestins ai păstrat.
Bucură-te, învăţător preabun al vitejiei şi trezviei.
Bucură-te, călăuzitorule către mântuire al credincioşilor.
Bucură-te, cel ce eşti mai tare ca diamantul în răbdare, căci sângele tău ca o porfiră împodobeşte Biserica.
Bucură-te, că la cuviosul Antonie, să slujeşti Domnului ai venit.
Bucură-te, cel ce cu minunile tale ai preaslăvit Lavra Pecerska.
Bucură-te, că ai supus voia ta voii Tatălui Ceresc.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 8 :
Străină minune află cei ce aleargă la tine, fericite Moise, căci, cu darul biruinţei asupra patimilor ai fost dăruit. Asemănându-te lui Moise cel dintâi, care cu toiagul minuni a făcut, aşa tu, cu toiagul, patima fratelui ai vindecat. Noi însă, mulţumind pentru toate Domnului, Care cu o asemenea tărie te-a dăruit, cu dragoste cântăm: Aliluia,
Icos 8 :
Plin de toate darurile Dumnezeieşti, petrecând în peşteră zece ani, în tăcere, ai strălucit cu lumină cerească asemenea îngerilor şi ai primit să fii văzător de Dumnezeu, învrednicindu-te de fericirea celor curaţi cu inima, cuvioase părinte Moise. Pentru toate acestea, cu cuviinţă te chemăm:
Bucură-te, căci prin tine Dumnezeu dăruieşte izbăvire din patimi.
Bucură-te, fericite, cel ce eşti plinitor cu inimă curată al poruncilor.
Bucură-te, că vrednic ai fost să vezi lumina Dumnezeiască.
Bucură-te, rugător neîncetat pentru sufletele noastre.
Bucură-te, cel ce deprinderile sfinţilor Părinţi purtători de Dumnezeu ţi-ai însuşit.
Bucură-te, laudă înaltă a cuvioşilor.
Bucură-te, că întru smerenie te-ai desăvârşit.
Bucură-te, că adormirea ta, Sfânta Biserică o proslăveşte.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 9 :
Toată firea îngerească se minunează de înălţimea curăţiei tale, Biserica iarăşi te preamăreşte, căci tăinuitor al harului Dumnezeiesc te-ai arătat şi să vezi faţă către faţă pe Dumnezeu te-ai învrednicit. Iar noi, totdeauna, împre-ună cu tine cântăm: Aliluia.
Icos 9 :
Ritorii cei mult-grăitori nu se pricep să spună despre curăţia ta, fericite, iar noi, de dragoste fiind biruiţi, îndrăznim a-ţi cânta astfel de laude:
Bucură-te, întăritorul neputincioşilor.
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi şi îndureraţi.
Bucură-te, al celor buni povăţuitor.
Bucură-te, pentru curăţia feciorească de Dumnezeu încununat.
Bucură-te, iubitor fierbinte al slavei Dumnezeieşti.
Bucură-te, că ai înmulţit talantul dat ţie.
Bucură-te, că din toată inimal pe Hristos Dumnezeu L-ai iubit.
Bucură-te, candelă care luminezi inimile celor care te pomenesc.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 10 :
Dorind să-ţi izbăveşti sufletul, ai nesocotitit trupul tău. În Lavra Pecerska, a sfântului Antonie, sfârşitul călătoriei pământeşti încheind, cu moarte evlavioasă şi sfântă te-ai săvârşit şi, ca un biruitor, nu cu oamenii, dar cu îngerii cânţi Domnului: Aliluia.
Icos 10 :
Cu răbdarea ca un zid îngrădindu-te, te-ai arătat slujitor credincios lui Hristos Împăratului Ceresc şi pe calea cea strâmtă viaţa ţi-ai petrecut. Şi noi, cu dragoste cinstind pomenirea adormirii tale şi dobândirea sfintelor tale moaşte, te fericim, cântând aşa:
Bucură-te, al nostru reazem biruitor.
Bucură-te, slobozitor al celor ispitiţi, care te cheamă în rugăciuni.
Bucură-te, cel ce în bucuria Domnului ai intrat prin multe suferinţe.
Bucură-te, cel care ţi-ai spălat sufletul cu multe lacrimi.
Bucură-te, căci cuvântul apostolului: “dragostea îndelung rabdă”, ai împlinit.
Bucură-te, moştenitor cu sfinţii al fericirii raiului.
Bucură-te, care dai ajutor celor de departe şi celor de aproape.
Bucură-te, fericite locuitor al lumii cereşti.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător
Condac 11 :
Cântare de acatist îţi aducem spre laudă şi mărire, cuvioase părinte Moise, săvârşind cu râvnă sfânta pomenirea ta. Tu însă, cu milă primeşte puţina noastră rugăciune, fii nouă apărător, acoperitor şi rugător către Domnul. Iar noi, aducându-ne aminte de bineplăcută vieţuirea ta şi de faptele cele multnevoitoare, cântăm Ziditorului Celui Ce te proslăveşte: Aliluia.
Icos 11 :
Asemenea unei făclii dătătoare de lumină sunt cinstitele şi tămăduitoarele tale moaşte. Fiind vădite prin minuni, cucernice părinte Moise, lumină neînserată răsărindu-ne nouă, cu acestea, din inimă, cu veselie strigăm ţie:
Bucură-te, pentru că în viaţa veşnică ai intrat prin moartea vremelnică.
Bucură-te, doctor al lui Ioan cel multpătimitor.
Bucură-te, crin crescut pe pământ, pentru grădinile raiului.
Bucură-te, lucrător al viei cereşti.
Bucură-te, măslin cu rod îmbelşugat, din grădina lui Iisus.
Bucură-te, slava cuvioşilor părinţi de la Pecerska.
Bucură-te, liman lin al celor învăluiţi de patimi.
Bucură-te, cel ce eşti de Dumnezeu preaslăvit în toată lumea.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 12 :
Cu harul dăruit ţie de Dumnezeu, slobozeşti de necurate patimi pe tot omul ce cu dragoste şi credinţă aleargă la sprijinul tău. Iar noi, lui Dumnezeu, Care ni te-a dăruit grabnic şi milostiv tămăduitor, cu mulţumire îi cântăm: Aliluia.
Icos 12 :
Cântând viaţa ta, cea asemenea cu a îngerilor, te fericim, părinte Moise, căci la Domnul, rugător pentru noi fiind, apărător şi povăţuitor pe calea mântuirii, cu umilinţă îţi grăim aşa:
Bucură-te, preabun rugător pentru lume.
Bucură-te, că nu doar monahilor, dar şi mirenilor, calea către cer ai luminat.
Bucură-te, că inimile tuturor cu dragostea le atragi.
Bucură-te, prin mulţime de minuni eşti proslăvit de Dumnezeu.
Bucură-te, călătorule, care la patria cerească ai ajuns.
Bucură-te, răbdător în suferinţe, precum Iov cel din vechime.
Bucură-te, pururea în ispite ajutător.
Bucură-te, al lumii har dumnezeiesc tămăduitor.
Bucură-te, căci de tine se bucură Îngerii şi oamenii Îl slăvesc pe Dumnezeu.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 13 :
O, preaminunat lucrător şi sfânt făcător de minuni, cuvioase părinte Moise, această puţină cântare de slavă, cu dragoste şi laudă îţi aducem. Cu milă primeşte şi roagă pe Dumnezeu şi Făcătorul a toate să ne dăruiască mântuire sufletească şi sănătate trupească, celor care cântăm cu credinţă Domnului: Aliluia.
O, preaminunat lucrător şi sfânt făcător de minuni, cuvioase părinte Moise, această puţină cântare de slavă, cu dragoste şi laudă îţi aducem. Cu milă primeşte şi roagă pe Dumnezeu şi Făcătorul a toate să ne dăruiască mântuire sufletească şi sănătate trupească, celor care cântăm cu credinţă Domnului: Aliluia.
O, preaminunat lucrător şi sfânt făcător de minuni, cuvioase părinte Moise, această puţină cântare de slavă, cu dragoste şi laudă îţi aducem. Cu milă primeşte şi roagă pe Dumnezeu şi Făcătorul a toate să ne dăruiască mântuire sufletească şi sănătate trupească, celor care cântăm cu credinţă Domnului: Aliluia.
Apoi se zice iarăsi Icosul 1 :
Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a arătat, minunate, Înger în trup şi rugător credincioşilor. Alergând la ajutorul tău, acestea cu bucurie îţi aducem:
Bucură-te, cu a îngerilor curăţie asemănându-te.
Bucură-te, preabunule învăţător al monahilor.
Bucură-te, stea minunată a fecioriei.
Bucură-te, împlinitorule cu râvnă al postului şi al înfrânării.
Bucură-te, chip luminos al blândeţii şi al smereniei.
Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor mângâiere.
Bucură-te, ocrotitor ceresc al pământenilor.
Bucură-te, cel ce ai luat jugul cel bun.
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 1 :
Biruitorule făcător de minuni, cel ce eşti plin de Duhul Sfânt, cuvioase părinte Moise, minunat nevoitor şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, care ai îndrăzneală la Domnul, de toate nevoile ne izbăveşte, căci cu bucurie în inimi te chemăm:
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Rugăciune.
O, preaminunate şi purtătorule de Dumnezeu, părinte Moise, bineplăcutule al lui Hristos şi mare făcător de minuni, la tine, cu smerenie cădem şi ne rugăm: dăne să fim părtaşi ai dragostei tale pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, ajută-ne să plinim voia Domnului în simplitatea inimii şi, cu smerenie, poruncile Domnului să săvârşim fără de păcat. Caută cu mi-losârdie spre sufletele credincioşilor şi ai tăi cinstitori, care aleargă cu credinţă la mila şi ajutorul tău.
Auzi-ne, preabunule plăcut lui Dumnezeu, pe noi, rugătorii tăi şi nu ne lepăda pe noi, cei ce avem nevoie de izbăvire şi care-ţi aducem cântare vrednică, fericindu-te. Părinte Moise, luminător al curăţiei, care proslăveşti pe Dumnezeu în Sfânta, fără de început Treime, te lăudăm şi slăvim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Acatistul Sfantului Moise Ungurul de la Lavra Pecerska.
Parinte Moise, astazi pomenit, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi !
Tot în
Emilian, marturisitorul lui Hristos, a trait sub imparatia lui Leon Armeanul, luptatorul impotriva icoanelor, fiind episcop al Cizicului. Si, de multe ori, a fost silit sa se lepede de cinstirea Sfintelor icoane, dar nu s-a supus, ci petrecea, neclintit, pe cararea Sfintilor Parinti. Pentru aceea, a suferit multe chinuri si suparari de la eretici, dar pe toate le rabda, bucurandu-se. El avea nadejde ca, pentru necazurile cele vremelnice, va dobandi bunatatile vele vesnice. Si, asa, prin patimiri si prin rele chinuri fiind stramtorat, a raposat intru Domnul, in surghiun, si s-a incununat cu cununa marturisirii.
sursa : proloagele pe 8 august.
Tot în aceasta zi, facem pomenirea Sfântului Miron, facatorul de minuni, episcopul Cretei.
+350.
Acest sfânt a fost nascut în Avrachi, cetate din Creta, aproape de Cnoson, împodobindu-se cu dumnezeiasca si dreapta credinta. La începutul vietii lui, luându-si femeie, era plugar si ajuta pe saraci din roadele ce i se faceau; si cu cât da mai mult, cu atât mai mult i se înmulteau roadele. Iar milostenia la el era peste firea omeneasca; se spune ca a prins la aria lui 12 oameni, care îsi umplusera sacii cu grâu, si se chinuiau sa-i ridice pe umeri neîndurându-se sa deserte din saci. Iar el în loc sa le faca certare, se straduia cu dânsii ca sa-i ajute, ridicând cu mâna lui sacul fiecaruia si punându-i-l pe umeri, le-a poruncit sa nu spuna nimanui nimic.
A fost hirotonit preot în sfânta lui Dumnezeu Biserica; iar daca a încetat prigoana, a fost facut arhiereu al Cretei, unde a facut multe minuni. Si savârsindu-si ramasita vietii cu cuviinta si cu placere dumnezeiasca, si praznuind luminat praznicele mucenicilor, la vârsta de 100 de ani catre Domnul s-a mutat, catre anul 350.
sursa : proloagele pe 8 august.
Tot în aceasta zi, cuvant al Sfantului Ioan Gura de Aur, despre lauda celor milostivi.
Cu adevarat, mare om si cinstit este barbatul milostiv, pentru ca milostenia, atunci este adevarata, cand cineva o face cu dragoste si de bunavoie, nesocotind ca da, ci, ca primeste dar, ca si cum ar dobandi, iar nu ca pagubind. Pentru ca mai de folos este a nu face binele, decat, facandu-l, sa incepi a te intrista. De ce te instristezi, omule ? Au, doar, nu astepti rasplatirea de la Dumnezeu, sau voiesti aici rasplatirile ? Pentru ce ai parasit milostenia ? Cu milostenia se curatesc pacatele, iar nu cu negustoria. Pentru ca multi si-au luat plata aici, insa pe cei ce au luat-o aici, nu-i fericeste Scriptura, fiindca s-au lipsit de platile cele de acolo. Ca Hristos va rasplati acolo, ca si celor ce au patimit pentru El pana la sange. A Caruia este slava, acum si pururea si in vecii vecilor ! Amin.
sursa : proloagele pe 8 august.
Tot în aceasta zi, pomenirea Preacuviosului Parintelui nostru Teodor, egumenul de la Oronon.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor Mucenici Elefterie si Leonid, si a Sfintilor prunci, care prin foc s-au savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor zece pustnici din Egipt, care cu pace s-au savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfintilor doi Mucenici din Tir, care s-au savârsit fiind târâti pe pamânt.
Tot în acesta zi, pomenirea Sfântului Mucenic Stirachie, care de sabie s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Anastasie bulgarul, care a marturisit în Tesalonic, la anul 1794 si, suferind chinurile, s-a savârsit.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfântului nou Mucenic Triandafil Zagoreul, care a marturisit în Constantinopol la anul o 1680.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
Postări
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu